Ziare.com

Despre bani, originea monedei si pseudo-suprematia euro

de Madalina Mitan
Sambata, 01 Septembrie 2012, ora 15:13

   

Despre bani, originea monedei si pseudo-suprematia euro
Banii reprezinta, probabil, piatra de temelie a economiei. Banii ajuta statele sa stranga impozite, pentru finantarea bugetului.

Banii permit producatorilor sa isi imbunatateasca produsele, reinvestind apoi sumele obtinute din comert. Stim ce fac banii, nu stim insa foarte clar de unde provin ei.

Unii economisti sustin ca banii nu ar exista in afara actualului sistem de stat. Altii sunt de parere ca nu exista nici o legatura intre bani si sistem, acestia aparand indiferent de organizarea societatii. Este o dezbatere lunga, de cand lumea, asemanatoare celei legate de ou si gaina, scrie The Economist.

Banii au trei functii de baza. Reprezinta un mijloc de schimb, usor de folosit, in procesul de achizitie de bunuri si servicii. Banii inmagazineaza o valoare, astfel cat sa poata fi pusi deoparte si utilizati in orice moment. Si, nu in ultimul rand, banii reprezinta o unitate de masura.

Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Cu toate acestea, multe alte lucruri pot indeplini cele trei functii: ceaiul, sarea sau vitele chiar le-au indeplinit si au suplinit cu mare succes banii. De exemplu, in inchisorile britanice, detinutii folosesc ca "moneda de schimb" pliculete cu gel de dus.

Putina istorie

In jurul anului 650 i.e.n., in Lidia (acum o regiune din vestul Turciei), se fabricau monede din electrum, un aliaj de aur si argint. Primele bancnote au aparut in China in preajma anului 1.000, in timp ce aztecii au folosit boabele de cafea ca unitate monetara pana prin secolul al XII-lea. Ceea ce nu se stie foarte clar este cum s-a ajuns la aceasta conventie.

In 1892, economistul austriac Karl Menger a pus bazele unei scoli interesante de gandire. Potrivit preceptelor sale, monetizarea economiei a aparut in momentul in care comunitatile au depasit stadiul de agricultura de subzistenta si au inceput sa se specializeze.

A fost un salt inainte, care impunea aparitia comertului. Problema a fost ca o piata care functioneaza pe sistemul trocului se dezvolta lent: trebuie sa cauti peste tot o persoana care vrea ce ai tu si ofera ce ai tu nevoie. Asadar, este foarte posibil ca banii sa fi aparut din dorinta de a scadea costurile trocului.

Ideea principala exista, dar era important ca produsul folosit pe post de moneda sa nu se devalorizeze. Hainele nu puteau fi folosite in acest scop. Intotdeauna o bluza "la mana a doua" valoreaza mai putin decat una noua. Produsul ce urma a fi folosit ca moneda trebuia sa indeplineasca cele trei functii, iar Menger denumeste complexul de caracteristici "vandabilitate".

Astfel s-a ajuns la folosirea condimentelor si a cochiliilor de scoici pe post de bani. Originea banilor s-ar regasi in tentativele de reducere a costurilor presupuse de troc, monedele alese fiind cele care reduceau la minimum aceste cheltuieli.

Teorii economice diferite

Teoria lui Menger este foarte utila in primul rand pentru a intelege aparitia monedelor informale, cum sunt cele utilizate si astazi de detinuti.

Are insa cateva hibe majore, scoase in evidenta de Charles Goodhart, de la London School of Economics, intr-un studiu publicat in 1998. In acest sens, cercetatorul da exemplul utilizarii pe scara larga a metalelor pretioase pe post de moneda. Un adept al teoriei lui Menger ar explica aceasta preferinta prin faptul ca metalele sunt rezistente, mobile si divizibile, ceea ce le face unitati de schimb ideale.

Doar ca, asa cum sublinia Goodhart, sa evaluezi bucati de metale brute este extrem de dificil, ceea ce creste costurile utilizarii lor in comert - in final, este mult mai simplu sa apreciezi valoarea unei pungi cu sare sau a unei vaci. Prin urmare, popularitatea metalelor brute contrazice testul "vandabilitatii" lui Menger.

S-a ivit apoi o noua teorie, menita sa justifice rolul masiv al statului in aparitia banilor - "teoria cartalista", dupa cum o denumeste Goodhart. Componenta fiscala a guvernelor era foarte motivata sa renunte la economiile pe baza de troc.

Banii aveau avantajul de a permite masurarea veniturilor si cheltuielilor, care puteau fi astfel impozitate. In plus, buzunarul statului se ingrosa si datorita diferentei dintre costul emisiunii monetare si valoarea nominala a acesteia. Era firesc astfel ca, din ratiuni fiscale, statul sa-si indeparteze economia de modelul trocului.

Moneda suprema

Pentru a verifica aceste teorii care se bat cap in cap, Goodhart s-a apucat sa citeasca istorie. Si-a ales doua epoci: colapsul imperiului roman, pe de o parte, si o perioada din secolul al X-lea in care guvernul japonez a renuntat la baterea monedei, pe de alta. Si a aratat ca, daca originea banilor ar fi fost exclusiv privata, cele doua evenimente nu ar fi transmis unde de soc la nivel monetar.

In schimb, dupa prabusirea Romei, negustorii au recurs din nou la troc, iar japonezii au trecut la folosirea boabelor de orez pe post de monede. Fara indoiala, deci, ca exista o legatura evidenta intre bani si puterea fiscala.

Pe de alta parte, insa, istoria banilor arata ca numai cei "informali" au succes. Problema este ca "moneda informala" poate exista numai la scara inalta. Pozitia dolarului in rezervele monetare ale lumii nu este garantata de nici un guvern. Cu toate acestea, moneda americana este folosita in tranzactii internationale. Nici yuanul chinez si nici euro nu au reusit sa doboare suprematia dolarului.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5197 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"detinutii folosesc ca "moneda de schimb" pliculete cu gel de dus"

Acum inteleg aluzia lui nastase ref. la: pliculete, gel si dus.

 

Articolul pare interesant dar ultima fraza nu prea se leaga de

originea monedei.
Cat priveste pseudo-suprematia euro mentionata in titlu, nu am observat unde este tratata in articol.

 

Exista specialisti la noi in tara care sa explice care este valoarea

unui RON in marfuri?

Cum fac guvernantii bugetul, fara sa aiba o explicatie a valorii leului? Cum aproba parlamentarii acest buget?

Exista modele economice (chiar legate de doctrinele de dreapta si de stanga) care sa explice o evolutie a economiei (si implicit a valorii leului)? Daca nu exista, spre ce ne conduc politicienii?

 

povesti pentru prostime

ditamai profesori universitari care habar nu au ce inseamna economia reala din spatele catedrelor,si baga filozofii la kg ,uitati va pe youtube la filmele,banii ca datorie sau maestrii banilor etc.,acolo se explica clar cum au aparut bancnotele adica banii de hartie ,care la inceput au avut echivalentul real in aur ,apoi bancherii au inceput sa tipareasca din ce in ce mai multe hartii din astea fara acoperire in aur desigur in cardasie cu statul care evident este interesat din punct de vedere fiscal,si tot asa am ajuns in era internetului unde sunt sute de miliarde euro de bani fictivi in conturile bancilor si ale diferitelor institutii financiare ,care se speculeaza pe bursa in timp ce societatea economia reala sufera de lipsa acuta de bani,mizerii capitaliste care in curand o sa faca ca sistemul socialist sa ne para ok

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor