Despre bani, originea monedei si pseudo-suprematia euro

Banii reprezinta, probabil, piatra de temelie a economiei. Banii ajuta statele sa stranga impozite, pentru finantarea bugetului.

Banii permit producatorilor sa isi imbunatateasca produsele, reinvestind apoi sumele obtinute din comert. Stim ce fac banii, nu stim insa foarte clar de unde provin ei.

Unii economisti sustin ca banii nu ar exista in afara actualului sistem de stat. Altii sunt de parere ca nu exista nici o legatura intre bani si sistem, acestia aparand indiferent de organizarea societatii. Este o dezbatere lunga, de cand lumea, asemanatoare celei legate de ou si gaina, scrie The Economist.

Banii au trei functii de baza. Reprezinta un mijloc de schimb, usor de folosit, in procesul de achizitie de bunuri si servicii. Banii inmagazineaza o valoare, astfel cat sa poata fi pusi deoparte si utilizati in orice moment. Si, nu in ultimul rand, banii reprezinta o unitate de masura.

Cu toate acestea, multe alte lucruri pot indeplini cele trei functii: ceaiul, sarea sau vitele chiar le-au indeplinit si au suplinit cu mare succes banii. De exemplu, in inchisorile britanice, detinutii folosesc ca "moneda de schimb" pliculete cu gel de dus.

Putina istorie

In jurul anului 650 i.e.n., in Lidia (acum o regiune din vestul Turciei), se fabricau monede din electrum, un aliaj de aur si argint. Primele bancnote au aparut in China in preajma anului 1.000, in timp ce aztecii au folosit boabele de cafea ca unitate monetara pana prin secolul al XII-lea. Ceea ce nu se stie foarte clar este cum s-a ajuns la aceasta conventie.

In 1892, economistul austriac Karl Menger a pus bazele unei scoli interesante de gandire. Potrivit preceptelor sale, monetizarea economiei a aparut in momentul in care comunitatile au depasit stadiul de agricultura de subzistenta si au inceput sa se specializeze.

A fost un salt inainte, care impunea aparitia comertului. Problema a fost ca o piata care functioneaza pe sistemul trocului se dezvolta lent: trebuie sa cauti peste tot o persoana care vrea ce ai tu si ofera ce ai tu nevoie. Asadar, este foarte posibil ca banii sa fi aparut din dorinta de a scadea costurile trocului.

Ideea principala exista, dar era important ca produsul folosit pe post de moneda sa nu se devalorizeze. Hainele nu puteau fi folosite in acest scop. Intotdeauna o bluza "la mana a doua" valoreaza mai putin decat una noua. Produsul ce urma a fi folosit ca moneda trebuia sa indeplineasca cele trei functii, iar Menger denumeste complexul de caracteristici "vandabilitate".

Astfel s-a ajuns la folosirea condimentelor si a cochiliilor de scoici pe post de bani. Originea banilor s-ar regasi in tentativele de reducere a costurilor presupuse de troc, monedele alese fiind cele care reduceau la minimum aceste cheltuieli.

Teorii economice diferite

Teoria lui Menger este foarte utila in primul rand pentru a intelege aparitia monedelor informale, cum sunt cele utilizate si astazi de detinuti.

Are insa cateva hibe majore, scoase in evidenta de Charles Goodhart, de la London School of Economics, intr-un studiu publicat in 1998. In acest sens, cercetatorul da exemplul utilizarii pe scara larga a metalelor pretioase pe post de moneda. Un adept al teoriei lui Menger ar explica aceasta preferinta prin faptul ca metalele sunt rezistente, mobile si divizibile, ceea ce le face unitati de schimb ideale.

Doar ca, asa cum sublinia Goodhart, sa evaluezi bucati de metale brute este extrem de dificil, ceea ce creste costurile utilizarii lor in comert - in final, este mult mai simplu sa apreciezi valoarea unei pungi cu sare sau a unei vaci. Prin urmare, popularitatea metalelor brute contrazice testul "vandabilitatii" lui Menger.

S-a ivit apoi o noua teorie, menita sa justifice rolul masiv al statului in aparitia banilor - "teoria cartalista", dupa cum o denumeste Goodhart. Componenta fiscala a guvernelor era foarte motivata sa renunte la economiile pe baza de troc.

Banii aveau avantajul de a permite masurarea veniturilor si cheltuielilor, care puteau fi astfel impozitate. In plus, buzunarul statului se ingrosa si datorita diferentei dintre costul emisiunii monetare si valoarea nominala a acesteia. Era firesc astfel ca, din ratiuni fiscale, statul sa-si indeparteze economia de modelul trocului.

Moneda suprema

Pentru a verifica aceste teorii care se bat cap in cap, Goodhart s-a apucat sa citeasca istorie. Si-a ales doua epoci: colapsul imperiului roman, pe de o parte, si o perioada din secolul al X-lea in care guvernul japonez a renuntat la baterea monedei, pe de alta. Si a aratat ca, daca originea banilor ar fi fost exclusiv privata, cele doua evenimente nu ar fi transmis unde de soc la nivel monetar.

In schimb, dupa prabusirea Romei, negustorii au recurs din nou la troc, iar japonezii au trecut la folosirea boabelor de orez pe post de monede. Fara indoiala, deci, ca exista o legatura evidenta intre bani si puterea fiscala.

Pe de alta parte, insa, istoria banilor arata ca numai cei "informali" au succes. Problema este ca "moneda informala" poate exista numai la scara inalta. Pozitia dolarului in rezervele monetare ale lumii nu este garantata de nici un guvern. Cu toate acestea, moneda americana este folosita in tranzactii internationale. Nici yuanul chinez si nici euro nu au reusit sa doboare suprematia dolarului.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...