Debitorii in valuta din Europa emergenta, grav afectati de criza

Persoanele cu credite ipotecare din tarile emergente din Europa au fost afectate de criza intr-o mai mare masura decat persoanele fara datorii, in contrast cu situatia din tarile din Europa Occidentala, se arata intr-un raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Tarile emergente sunt statele din Europa Centrala si de Est, Europa de Sud-Est si Ucraina, se precizeaza in raportul BERD.

Acest efect a fost resimtit de persoanele care au experimentat unul sau mai multe socuri negative privind veniturile (reducerea salariului sau pierderea locului de munca) si a fost mai accentuat in cazul persoanelor cu credite ipotecare in valuta.

In 2010, doar 5% din populatia Europei emergente avea un credit ipotecar, comparativ cu 26% in tarile occidentale. Din aceste credite, 42% erau denominate in valuta, iar 13% erau restante la sfarsitul anului. In contrast, in tarile occidentale, creditele ipotecare in valuta erau aproape inexistente, iar nivelul restantelor era de 2%. Mentionam faptul ca moneda majoritatii acestor tari este euro.

Severitatea impactului crizei a fost determinata de doua aspecte: nivelul serviciului datoriei (n.r. suma alocata platii ratelor la credite din totalul veniturilor lunare, exprimata in procente), care masoara platile asociate imprumutului ca procent din venit, si denominarea creditului ipotecar.

Ambele variabile au influentat consumul in perioada crizei. Atat in Europa emergenta, cat si in Europa Occidentala serviciul datoriei a fost de aproximativ 30% in 2010, desi cu variatii substantiale de la un debitor la altul. Un serviciu al datoriei de peste 30% indica vulnerabilitate financiara. Este logic ca persoanele care s-au angajat intr-un credit ipotecar cu cost ridicat inainte de criza sa isi reduca mai mult consumul pe perioada crizei.

Totusi, bancile au acordat imprumuturi cu un serviciu al datoriei ridicat persoanelor cu o buna solvabilitate (n.r. solvabilitatea reprezinta capacitatea de a acoperi din veniturile lunare atat cheltuielile de subzistenta, cat si platile la credite. Cu cat diferenta dintre venituri si cheltuieli este mai mare, cu atat imprumutatul poate absorbi mai usor socuri privind reducerea salariului sau majorarea cheltuielilor financiare privind rata la credite), care si-au putut mentine comportamentul de consum pe perioada crizei, potrivit sursei citate. Tinand cont de faptul ca venitul mediu al cetatenilor din tarile occidentale este mai ridicat decat in tarile CEE, precum si de faptul ca suma cheltuielilor de subzistenta este relativ constanta in termeni nominali, cetatenii tarilor Europei de Vest sunt mai putin afectati de scaderea veniturilor.

O selectie atenta a fost facuta si in ceea ce priveste moneda creditului. Astfel, bancile, identificand riscul presupus de imprumutul in valuta in cazul deprecierii monedei nationale, au acordat credite in moneda straina in mod special clientilor relativ solvabili, in special in tarile in care riscul deprecierii sau devalorizarii a fost ridicat. In tari precum Polonia, institutiile de reglementare au impus proceduri de selectie mai stricte in cazul acestor imprumuturi. Astfel, in general, debitorii in valuta au avut o stabilitate financiara mai mare. Totusi, in tarile in care deprecierea monedei nationale a fost accentuata, debitorii in valuta care au platit ratele in moneda nationala au fost nevoiti sa isi reduca mai mult consumul, in special daca s-au confruntat in plus si cu reduceri ale veniturilor.

Oricum, in tarile in care moneda s-a depreciat semnificativ, in mod paradoxal nu s-a constatat o crestere generala a restantelor asociata cu denominarea in valuta. Mai mult, debitorii in valuta ale caror venituri s-au redus in perioada crizei din tarile in care a avut loc o depreciere accentuata o monedelor nationale au avut, in general, un risc al creditarii (n.r. riscul ca o persoana fizica sa nu isi poata achita obligatiile de plata fata de banca - rata la credit) mai bun decat debitorii in moneda nationala cu veniturile afectate de criza.

In concluzie, moneda imprumutului a contat, dar nu intr-o masura decisiva. Debitorii in valuta cu venituri afectate au fost nevoiti sa restranga consumul intr-un grad mai ridicat decat cei in moneda nationala. Totusi, restantele au fost in general reduse, chiar si in cazul deprecierii semnificative a mondelor nationale. Ceea ce sugereaza faptul ca bancile au selectat eficient clientii pentru credite in valuta. Pe de alta parte, in conditiile in care acestia si-au redus totusi semnificativ consumul, creditele in valuta s-au dovedit a fi intr-adevar costisitoare.

Conditii relaxate de creditare in Romania

La noi, reprezentantii BNR au avertizat, in repetate randuri, bancile si clientii cu privire la riscul valutar asociat imprumuturilor accesate intr-o moneda diferita de cea in care isi incaseaza veniturile. Pe de alta parte, BNR a admis, in perioada de boom a creditarii, un nivel al gradului de indatorare de pana la 70%, indiferent de valuta creditului. Aceasta a permis romanilor sa imprumute mai multi bani, relativ la veniturile lor, dar le-a crescut puternic si riscul in cazul scaderii veniturilor sau al deprecierii monedei nationale (in care incaseaza salariul) fata de moneda creditului.

Potrivit datelor furnizate de Biroul de Credit, in septembrie 2011, valoarea restantelor mai mari de 30 de zile a depasit 7 miliarde de lei, dintre care 3 miliarde lei aferente creditelor in lei, 2,7 miliarde lei celor in euro, 31 de milioane lei imprumuturilor in dolari americani si 1,3 miliarde lei creditelor in alte valute, categorie in care sunt incluse si creditele in franci elvetieni.

Luand ca punct de referinta inceputul anului 2009, observam o crestere de 8,5 ori a restantelor la imprumuturile in moneda nationala, de 9,7 ori a intarzierilor la creditele in euro, de 10,3 ori a restantelor la creditele in dolari si de 56,5 ori a imprumuturilor cu restante de 30 de zile in CHF, potrivit datelor Biroului de Credit.

Prin urmare, bancile comerciale din Romania nu au impus conditii mai stricte in ceea ce priveste creditarea in valuta.

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...

OMV Petrom va livra dividende de 2,6 miliarde lei din profitul net de anul trecut. Ce randament au avut acțiunile producătorului de petrol la BVB

OMV Petrom a informat piaţa de capital că adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţii a decis pe 24 aprilie distribuirea unui dividend brut de 0,0414 lei pe acţiune din profitul...