Ziare.com

Si-au asumat romanii singuri riscul valutar?

Luni, 21 Mai 2012, ora 07:49

   

Si-au asumat romanii singuri riscul valutar?
Romanii care platesc rate semnificativ mai mari pentru imprumuturile in valuta contractate in urma cu cativa ani suporta acum riscul valutar pe care si l-au asumat singuri, in pofida avertizarilor, spun reprezentantii bancii nationale.

Care au fost, insa, circumstantele in care a fost asumat acest risc? In prima parte a anilor 2000, cei mai multi romani luau contact pentru prima oara cu serviciile si produsele bancare, pe fondul expansiunii spectaculoase a creditarii. Cati au inteles atunci, cu adevarat, ce este riscul valutar? Sau ca dobanda nu reprezinta singurul cost al unui imprumut?

La randul lor, bancile au promovat agresiv in special creditele in valuta si le-au acordat cu prea multa usurinta. In acelasi timp, avertismentele BNR cu privire la consecintele volatilitatii ratei de schimb au avut un impact redus in conditiile in care alternativa, creditul in moneda nationala, a presupus acceptarea unei dobanzi duble comparativ cu dobanda aferenta imprumutului in euro.

Recent, BNR a intreprins o serie de actiuni in scopul ieftinirii creditelor in lei, iar noile norme de creditare stabilite la sfarsitul anului trecut obliga bancile sa elaboreze scenarii de risc mult mai complexe, astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca, pe intreaga perioada pana la scadenta, nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

De asemenea, implementarea ordonantei creditelor pentru consumatori, in vara anului 2010, dupa model european, a introdus modificari ale relatiei banca-client, constand in informarea corecta a acestuia din urma cu privire la implicatiile indatorarii, la riscurile reprezentate de volatilitatatea cursului valutar, dar si in promovarea unui grad mai mare de transparenta in contractele de credit.

Reglementarile legislative recente nu aduc, insa, o ameliorare a situatiei romanilor care au luat credite inainte de criza financiara.

Valoarea creditelor neperformante se apropie de 8 miliarde de lei

Pe langa deprecierea leului, reducerea venitului sau chiar pierderea locului de munca, precum si deteriorarea conditiilor economice generale au apasat greu asupra capacitatii lunare de plata, ducand la cresterea accelerata a numarului si valorii imprumuturilor neperformante in ultimii ani.

Conform datelor Biroului de Credit, centralizate de Banca Nationala a Romaniei, romanii cu restante mai vechi de 30 de zile datorau, la sfarsitul lunii martie, suma de 7,63 de miliarde de lei, din care 2,99 miliarde de lei pentru imprumuturile accesate in euro. Mai important, restantele de peste 90 de zile, care intra in categoria creditelor neperformante, insumau 5,48 miliarde de lei. Din datele BNR, remarcam si faptul ca numarul restantierilor a scazut in martie, la 686.654 de la 708.450 luna anterioara, in timp ce valoarea restantelor s-a redus mai usor, de la 7,69 de miliarde lei, indicand inrautatirea situatiei debitorilor care inregistreaza in continuare restante.

Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, influenta deprecierii asupra ratei pe care o platesc datornicii la banca nu este foarte mare.

Pentru cei care plateau la sfarsitul lunii aprilie, cand cursul se afla inca sub nivelul de 4,4, echivalentul a 1.319 lei pentru o rata de 300 de euro, la o cotatie de 4,5 lei unitate, pragul spre care pare sa se indrepte cursul valutar, rata lunara ar fi de 1.350 de lei, reprezentand o diferenta de aproximativ 30 de lei.

Diferenta se simte mai puternic de-a lungul anilor, in conditiile in care majoritatea debitorilor au plecat de la o baza semnificativ redusa a cursului valutar. Astfel, la cursul mediu din 2007, de 3,3373 lei/unitate, aceeasi rata lunara era echivalentul a aproximativ 1.000 de lei. Prin urmare, in cinci ani, suma lunara de plata catre banca a crescut cu 350 de lei, rastimp in care veniturile debitorilor au ramas, in cel mai bun caz, constante.

Incapacitatea de plata a clientului se traduce prin credit neperformant in portofoliul bancii, insotit de cheltuieli suplimentare, provizioane, pentru acoperirea pierderii. Rezultatul: scaderea profitabilitatii sistemului bancar si a disponibilitatii de finantare a economiei reale.

Materializarea riscului valutar se manifesta, asadar, pe trei paliere interconectate, iar solutiile pentru contracararea efectelor ar trebui sa reprezinte rezultatul eforturilor comune ale partilor implicate.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3566 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

nici vorba

oamenii au fost manipulati in ultimul hal de reclama, de marketingul modern al institutiilor financiare in cardasie cu media,ma rog la asta se mai adauga si faptul ca in lumea de azi oamenii devin din ce in ce mai usor manipulabili,de fapt sunt manipulati si pros titi in ultimul hal apoi oricum ei sunt de vina suta suta pentru deciziile luate,hahaha,marketingul de azi inseamna un fel de hipnoza,manipulare totala a cumparatorului,adica sa fim onesti ei iti dicteaza ce si cum vei cumpara tu nici nu dai seama,si 90 la suta se conformeaza,asta e trista realitate,la fel era si cu creditele in valuta

 

Intr-o sedinta de productie, la o dilema asemanatoare, un Inginer

Sef s-a scarpinat in cap si a decretat: cine nu beleste ochii, beleste altceva!

Lasand gluma la o parte, mi se pare dovada de iresponsabilitate fata de cei apropiati tie sa te indatorezi la banci fara sa iei in calcul si scenarii ami pesimiste!

 

nu e chiar asa

dupa tine, nu ar trebui sa mai faca nimeni credite ipotecare pe 25-30 de ani, ca nu ai de unde sa stii ce se intampla in toata perioada asta...

BNR nu a mancat usturoi !

BNR are rolul si si-a declarat intentiile de a apara cursul. Imprumuturile de la FMI au fost capitalizate in rezerva valutara pentru a asigura un mediu economic stabil, incluzand un nivel controlat, stabil, al cursului. Acum, cand politica de austeritate s-a dovedit in sfarsit falimentara si inutila, (dar foarte eficace la nivelul celor care au suportat-o), s-a facut optiunea de "nationalizare" a ineficientei, in sensul promovarii austeritatii prin inflatie, care nu mai este suportata doar de o anumita categorie, ci de intreaga populatie. Nefericitii detinatori de credite in valuta sint victime colaterale, note de subsol ale statisticii absurde a guvernantilor. Guvernantii tot nu au invatat lectia ca austeritatea, de orice fel, nu aduce nimic pozitiv. Trebuie stimulat consumul.

 

Si marmota invelea ciocolata in staniol...

BNR, intentia de apara cursul....

Nu, nu mai am incredere de mult in BNR. Eram student in 1999, la capatul celor 10 ani apocaliptici, pe langa care taierea de 25% a fost apa de ploaie, 10 ani de cosmar in care echivalentul acestei taieri avea loc anual, prin cursul de schimb. Sa va aduc aminte 1999, ca poate l-ati uitat: dolarul a incheiat 1998 la 10000, prin martie 1999 a sarit la 20000, s-a intors o saptamana mai tarziu la 14000 si a terminat anul tot la 20000.

Nu uita, vorbim de aceeasi BNR, de acelasi Isarescu din ziua de azi; BNR in anii '90 actiona contra teoriei, contra principiilor normale ale oricarei banci centrale, adica de aparare a cursului si a stabilitatii preturilor.
De fapt, cred ca deprecierea constanta a leului, cu 100-200 de lei vechi pe zi, era de fapt o rezultanta a operatiunilor piata ale BNR, care probabil isi construia rezerva; si si-o construia pe spinarea noastra, a tuturor. Eram student in 1999 si puneam bani deoparte sa-mi iau un calculator; am amanat planul 4 ani!

Si daca maine s-ar vota sa intram in Euro in locul Greciei, eu as fi de acord! Cu toate problemele pe care le are Euro, tot este mai bine sa nu ai risc valutar!

@Nickolae: Tare mult ii mai compatimesti pe astia cu credite grase in valuta! Ai cumva si tu? I-am pus noi sa se intinda mai mult decat le era patura? I-am pus noi sa-si asume riscuri valutare? EI AU ALES, ei sa plateasca! Au platit dobanzi mai mici contra riscuri valutare asumate! Acum, a sosit scadenta, si riscul le ranjeste din contract!

Si sa fie clar: austeritatea trebuie sa fie strict materiala, realizata prin reducerea cheltuielilor materiale, adica contractele statului cu baietii destepti din PDL; nu trebuie sa se faca nici pe spinarea saracilor, prin taierea salariilor sau impozitarea pensiilor, nici la nivel "nationalizat" prin cursul de schimb!

ha, ha, ha

nu, nu am credite. :) sint printre cei sacrificati pana acum, la schimbarea de abordare. ;) in rest cu totul de acord, cu unele observatii : perioada intr-adevar naucitoare a anilor 90 a avut proprietatea ca un credit luat la un moment dat devenea aproape nesemnificativ destul de repede, mai ales in relatie cu bancile de stat. "insider"-ii informati au avut de castigat enorm. cineva ar putea obiecta aparent justificat ca banii cheltuiti de clienti se intorc oricum in economie, si atunci de ce sa impiedicam circuitul ? (dl. sociolog "A3" Pieleanu si probabil o intreaga scoala de ganditori pe acelasi calapod, a elaborat mai mult in aceasta directie de cercetare). raspunsul oarecum abstract dar de forta este ca banii dirijati de stat sint foarte ineficienti pentru economie, trebuie avut incredere in piata pentru a cheltui eficient si stimula activitatile eficiente. si pentru ca tot vorbim de o abordare abstracta cred ca trebuie sa ne gandim si dincolo de plapuma - prezinta interes si ce se intampla pe ansamblu, si ce se poate deduce despre atitudinea guvernantilor fata de noi toti, nu de alta, acus-acus ii realagem tot pe ei.

Oricine tranzactioneaza, isi asuma riscul

Probabil ca romanii nu au constientizat ce anume isi asuma...

Probabil s-au crezut mai smecheri fata de cei care luau credite in lei, platite cu dobanzi grele intre 15%-20% daca nu mai mult, sau pur si simplu au avut nevoie sa se intinda mai mult decat le era patura. Au considerat ca in conditiile de risc valutar ale anilor '2000 iti poti permite specultii in formula "bet the house".

Clar, cine a fost mai riscofil a luat credite grase in valuta (excludem pe cei cu venituri in valuta), iar cine a fost riscofob, cu experienta fresh in minte a iadului valutar al anilor '90, mai ales a oribilului 1999, a luat credite in lei, multumindu-i lui Dumnezeu ca macar poate sa ia creditul.

@justitiarul: Da, daca nu-ti poti permite nu iei credite ipotecare pe 25-30 de ani! Asta e! Nu faci ca-n bancul ala cu "mi-am luat Audi si am murit de foame".

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor