Romanii care platesc rate semnificativ mai mari pentru imprumuturile in valuta contractate in urma cu cativa ani suporta acum riscul valutar pe care si l-au asumat singuri, in pofida avertizarilor, spun reprezentantii bancii nationale.
Care au fost, insa, circumstantele in care a fost asumat acest risc? In prima parte a anilor 2000, cei mai multi romani luau contact pentru prima oara cu serviciile si produsele bancare, pe fondul expansiunii spectaculoase a creditarii. Cati au inteles atunci, cu adevarat, ce este riscul valutar? Sau ca dobanda nu reprezinta singurul cost al unui imprumut?
La randul lor, bancile au promovat agresiv in special creditele in valuta si le-au acordat cu prea multa usurinta. In acelasi timp, avertismentele BNR cu privire la consecintele volatilitatii ratei de schimb au avut un impact redus in conditiile in care alternativa, creditul in moneda nationala, a presupus acceptarea unei dobanzi duble comparativ cu dobanda aferenta imprumutului in euro.
Recent, BNR a intreprins o serie de actiuni in scopul ieftinirii creditelor in lei, iar noile norme de creditare stabilite la sfarsitul anului trecut obliga bancile sa elaboreze scenarii de risc mult mai complexe, astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca, pe intreaga perioada pana la scadenta, nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare.
De asemenea, implementarea ordonantei creditelor pentru consumatori, in vara anului 2010, dupa model european, a introdus modificari ale relatiei banca-client, constand in informarea corecta a acestuia din urma cu privire la implicatiile indatorarii, la riscurile reprezentate de volatilitatatea cursului valutar, dar si in promovarea unui grad mai mare de transparenta in contractele de credit.
Reglementarile legislative recente nu aduc, insa, o ameliorare a situatiei romanilor care au luat credite inainte de criza financiara.
Valoarea creditelor neperformante se apropie de 8 miliarde de lei
Pe langa deprecierea leului, reducerea venitului sau chiar pierderea locului de munca, precum si deteriorarea conditiilor economice generale au apasat greu asupra capacitatii lunare de plata, ducand la cresterea accelerata a numarului si valorii imprumuturilor neperformante in ultimii ani.
Conform datelor Biroului de Credit, centralizate de Banca Nationala a Romaniei, romanii cu restante mai vechi de 30 de zile datorau, la sfarsitul lunii martie, suma de 7,63 de miliarde de lei, din care 2,99 miliarde de lei pentru imprumuturile accesate in euro. Mai important, restantele de peste 90 de zile, care intra in categoria creditelor neperformante, insumau 5,48 miliarde de lei. Din datele BNR, remarcam si faptul ca numarul restantierilor a scazut in martie, la 686.654 de la 708.450 luna anterioara, in timp ce valoarea restantelor s-a redus mai usor, de la 7,69 de miliarde lei, indicand inrautatirea situatiei debitorilor care inregistreaza in continuare restante.
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, influenta deprecierii asupra ratei pe care o platesc datornicii la banca nu este foarte mare.
Pentru cei care plateau la sfarsitul lunii aprilie, cand cursul se afla inca sub nivelul de 4,4, echivalentul a 1.319 lei pentru o rata de 300 de euro, la o cotatie de 4,5 lei unitate, pragul spre care pare sa se indrepte cursul valutar, rata lunara ar fi de 1.350 de lei, reprezentand o diferenta de aproximativ 30 de lei.
Diferenta se simte mai puternic de-a lungul anilor, in conditiile in care majoritatea debitorilor au plecat de la o baza semnificativ redusa a cursului valutar. Astfel, la cursul mediu din 2007, de 3,3373 lei/unitate, aceeasi rata lunara era echivalentul a aproximativ 1.000 de lei. Prin urmare, in cinci ani, suma lunara de plata catre banca a crescut cu 350 de lei, rastimp in care veniturile debitorilor au ramas, in cel mai bun caz, constante.
Incapacitatea de plata a clientului se traduce prin credit neperformant in portofoliul bancii, insotit de cheltuieli suplimentare, provizioane, pentru acoperirea pierderii. Rezultatul: scaderea profitabilitatii sistemului bancar si a disponibilitatii de finantare a economiei reale.
Materializarea riscului valutar se manifesta, asadar, pe trei paliere interconectate, iar solutiile pentru contracararea efectelor ar trebui sa reprezinte rezultatul eforturilor comune ale partilor implicate.
Lasand gluma... Vezi tot