Ziare.com

Razboaiele valutare - noul trend in economie

de Alexandru Toreanik
Sambata, 09 Octombrie 2010, ora 08:06

   

Razboaiele valutare - noul trend in economie
In timp ce Romania cheltuie miliarde de euro pe an pentru a nu lasa leul sa se devalorizeze, cateva dintre cele mai dezvoltate economii fac tot ce pot pentru ca moneda lor sa nu se aprecieze prea mult.

Cursul de schimb a devenit, insa, o arma folosita in politica economica pentru rezolvarea problemelor interne, lucru care ar putea declansa un razboi al valutelor, avertizeaza seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Japonezii au inceput sa intervina din nou pe piata valutara dupa sapte ani, coreenii prefera sa o faca atunci cand nu ii vede nimeni, iar pentru chinezi e o politica nationala pusa in practica cu cinism la o scara uriasa. Si elvetienii au incercat, dar ei nu au avut prea mult succes, scrie Newsweek.

Dar care e scopul interventiei pe piata valutara si de ce ar vrea o tara sa aiba o moneda slaba? Pentru ca face viata mai usoara industriilor exportatoare si mai grea companiilor straine care vor sa isi vanda produsele pe o piata. Totusi, in actualul contex economic post-criza, interventiile bancilor centrale sunt mai mult decat o strategie economica.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

Pana acum, guvernele din Occident s-au considerat mult prea bune pentru a manipula piata valutara si au considerat ca acesta este un obicei al despotilor din lumea a treia care nu inteleg destul de bine teoria economica.

In trecut, SUA si Marea Britanie vedeau moneda nationala ca un simbol al virilitatii economice. Fostul secretar al Trezoreriei Robert Rubin declara in anii 1990 ca un dolar puternic era in interesul Statelor Unite, in timp ce, peste Ocean, omologul sau britanic luase deja decizia dezastruoasa de a avea o moneda mai puternica decat marca germana.

Totusi, politicile lor nu pareau gresite in contextul economic din acea perioada. Atat SUA, cat si Marea Britanie, isi petrecusera ultimii 30 de ani cheltuind mai mult decat aveau, inflatia era relativ mare, iar dolarul si lira sterlina aveau o tendinta de depreciere. Aratand incredere in propria moneda, cele doua tari au putut sa mearga mai departe. Au oprit cresterea inflatiei si au incurajat creditorii externi sa ii imprumute in continuare - ceea ce i-a ajutat pe oameni sa consume in continuare si pe politicieni sa fie alesi.

Devalorizarea monedei are avantaje, dar conditiile de acum sunt altele

Intre timp, tarile din Asia i-au favorizat pe exportatori prin subventii, preturi si monede subevaluate, dezechilibrele aparute in anii '80 si '90 fiind acceptate din doua motive. In primul rand, erau mici in comparatie cu puterea economica americana, iar SUA erau aliatul si protectorul economiilor din Asia.

Cand surplusul Japoniei a devenit o problema politica la jumatatea anilor 1980, Washingtonul a ajutat Guvernul de la Tokyo sa aprecieze puternic yenul. In acelasi timp, constructorii auto niponi au inceput sa construiasca fabrici si sa creeze locuri de munca in SUA.

Conditiile de azi sunt, insa, cu totul altele. In tarile dezvoltate, inflatia este o problema disparuta, oamenii vor sa economiseasca in loc sa se mai imprumute, iar joburile politicienilor depind de reducerea somajului. Asa ca, peste tot in lume, guvernele vor monede slabe pentru a stimula piata muncii si exporturile in timp ce previn slabirea industriei interne.

Devalorizarea propriei monede este, insa, un joc cu suma nula. China spune ca o reevaluare puternica a yuanului ar afecta economia, iar acest lucru este adevarat. Dar, in acelasi timp, criticii afirma ca politica Beijingului de a mentine yuanul la o valoare scazuta afecteaza restul lumii. Iar acest lucru este si el adevarat.

Solutiile nu pot fi, totusi, ca cele din anii 1980. China nu va actiona cum a facut Japonia in acea perioada si nici America nu mai este cea de atunci, asa ca fara o revenire puternica a economiei va fi imposibil de controlat dezvoltarea frictiunilor economice din lume.

Strauss-Kahn: Guvernele risca un razboi al valutelor

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, avertizeaza deja ca riscam sa fim martorii unui razboi al valutelor daca guvernele vor folosi cursul de schimb ca o arma in politica economica.

"A inceput sa circule ideea ca valutele pot fi utilizate ca arme in politica economica. Transpusa in actiune, o astfel de idee ar reprezenta un risc foarte serios pentru revenirea economiei globale. O asemenea abordare poate avea un impact foarte distrugator si de durata", a declarat Strauss-Kahn pentru Financial Times.

Comentariile lui Dominique Strauss-Kahn au venit inaintea unei deprecieri puternice a yenului provocate de banca centrala a Japoniei prin introducerea de moneda noua in circuit, reducerea ratei dobanzii de politica monetara si infiintarea unui nou fond prin care sa cumpere bonduri guvernamentale si alte active.

Iar japonezii nu sunt singurii. In ultimele saptamani, cateva mari economii au luat masuri pentru limitarea presiunilor ascendente asupra monedelor nationale. Brazilia a amenintat speculatorii ca va interveni pentru devalorizarea realului, iar la inceputul acestei saptamani a dublat taxele pe cumpararea de bonduri de catre non-rezidenti, intr-o incercare de a diminua fluxurile de capital care intra in economie.

"Am vazut rapoarte conform carora unele dintre economiile emergente care se confrunta cu mari intrari de capital considera ca poate este potrivit sa incerce sa-si folosesca moneda proprie pentru a obtine un avantaj, in special pe partea comerciala", a declarat Strauss-Kahn. "Nu cred ca este cea mai fericita situatie".

Strauss-Kahn a facut aceste declaratii in cadrul intalnirii anuale a FMI si Bancii Mondiale in Washington, saptamana aceasta, intalnire la care problemele economiei mondiale si dezechilibrele la nivelul deficitelor de cont curent constituie o problema principala.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1659 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook

Market data

Curs valutar
Euro1 EUR = 4.8432 RON
Dolarul american1 USD = 4.4053 RON
Lira sterlina1 GBP = 5.4302 RON
Leul moldovenesc1 MDL = 0.2496 RON
Leva bulgareasca1 BGN = 2.4763 RON
100 Forinti maghiari100 HUF = 1.3877 RON
Francul elvetian1 CHF = 4.5436 RON
Gramul de aur1 XAU = 241.7272 RON
Bursa
Top cresteri

EBWTITS46 -31%

SATU -30%

MRDO -26%

MELE -25%

EBSPTL44 -22%

Top scaderi

FOJE -61%

EBDBKTS24 -41%

BKDOWTS95 -38%

ICMR -30%

MOBD -30%

Indici

BET -8,732.22

BETPlus -1,307.48

BET-FI -44,582.06

BET-NG -686.90

BET-XT -802.32

3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"peste tot in lume, guvernele vor monede slabe pentru a stimula piata muncii si exporturile in timp ce previn slabirea industriei interne."

Atavisme

Noi din Homer cu toti ne tragem,
Antropoida noastra literara,
Care-a vazut razboiul Troiei
Din cel mai drept copac al vremii.
Dumnezeiasca ***-avea batranul!
Sa n-asurzim, noi ne-astupam urechea,
Caci naste-un vuiet nemaipomenit,
Cu ea cand bate-n scutul lui Achile.
Si-avea un chef de opere napraznic.
Eu il si vad barbos ca Polifem,
Mancand chiar si din viitor berbecii,
Cu scriitorii-ascunsi in lana lor.


poezie de Marin Sorescu

 

S-au modificat mult politicile valutare in conditiile de criza prelungita. Euro s-a apreciat in raport cu dolarul si Yenul si asta reduce competitivitatea industriilor europene. Asteptam cu interes raspunsul Bancii Centrale Europene.

Din partea Chinei nu este de asteptat vreo intarire a Yuanului pe care Beijingul o considera extrem de toxica.

 

Nu uita ca euro cazuse de la peste 1,5$ sub 1,2$ pe vremea crizei din Grecia!

Ceea ce avantajase exporturile, dar pusese in pericol stabilitatea zonei euro!
Si desi multi analisti prevedeau c-o sa se ajunga la paritate, uite ca euro si-a revenit incredibil de repede!
Nici BCE si nici chinezii (de care amintesti si tu) n-o sa schimbe politica monetara in viitorul apropiat, cel putin asa vad eu situatia actuala.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor