S-a oprit leul din picaj dupa recordurile inregistrate de euro? Vasilescu (BNR): Sunt ingrijorat cu nota pe decembrie cand va veni

Marti, 29 Ianuarie 2019, ora 13:27
21368 citiri
S-a oprit leul din picaj dupa recordurile inregistrate de euro? Vasilescu (BNR): Sunt ingrijorat cu nota pe decembrie cand va veni

Luna ianuarie nu a fost una buna pentru leu, comparativ cu euro. Moneda europeana a crescut treptat, astfel ca saptamanile trecute a batut record dupa record.

PSD a profitat de aceasta depreciere a leului si a iesit la rampa acuzand in mai multe randuri Banca Nationala a Romaniei ca este vinovata de cresterea puternica a euro.

De ce s-a devalorizat insa leul? Adrian Vasilescu, consilier de strategie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a explicat pentru Ziare.com ca exista mai multe cauze, printre care: cresterea mare de importuri in luna decembrie, diferenta mare dintre exporturi si importuri pe parcursul intregului an 2018, imprumuturile statului roman de pe pietele externe, dar si "taxa pe lacomie".

Astfel, precizeaza el, acuzatiile social democratilor nu au nicio acoperire, acestia incercand doar sa scape de povara deprecierii leului.

"Acuzatiile fac parte din joc, in sensul ca sunt foarte multe incercari ale unor autoritati de a-si lua din spinare povara ca ar avea ceva raspunderi in legatura cu deprecierea leului", ne-a declarat Adrian Vasilescu.

Sa luam, insa, pe rand cauzele care au dus euro la un nivel record:

1. Importurile mari din luna decembrie

In luna decembrie a anului trecut a existat un cosum mare din import, mai ales la alimente, acesta fiind unul dintre motivele care au facut ca leul sa se deprecieze in luna ianuarie.

"O cauza pentru ce se intampla acum este luna decembrie. A fost o luna de consum mare din importuri. A fost Craciunul, a fost Anul Nou, s-a importat mult, s-a consumat mult din import. Sigur, ne putem intreba daca a fost un an deosebit.

Anul trecut sau in alti ani nu a fost Craciun? Nu a fost Anul Nou? In fiecare an sunt aceste sarbatori, dar pana acum a fost un dezechilibru mai mic pentru luna decembrie.

Si a mai fost ceva anul acesta. Pe alimente au fost importuri mai mari, din mai multe cauze, una fiind pesta porcina. Pesta a creat ingrijorari, ne asteptam la o scumpire a carnii de porc, dar a fost o ieftinire. Ce s-a intamplat? S-a importat.

Sunt multe locuri cu carne de porc mult mai ieftina, au luat de acolo si au adus in tara. Iar acum au venit facturile. Importatorii care au facut asta au trebuit sa plateasca. Si au adunat lei, s-au dus la banci sa ii schimbe in euro sa isi plateasca facturile, pentru ca importurile se platesc in valuta", a precizat Adrian Vasilescu.

2. Diferenta mare dintre exporturi si importuri

O alta cauza a deprecierii leului este diferenta foarte mare dintre exporturi si importuri la nivelul anului trecut, atrage atentia consilierul de strategie al BNR.

"Mai este ceea ce s-a intamplat la nivelul intregului an. Sunt ingrijorat cu nota pe decembrie cand va veni. Dar avem nota de plata pana in noiembrie. Media depasirii exporturilor de catre importuri este mai mare de un miliard de euro pe luna. Acest deficit de balanta s-a reflectat in deficitul de cont curent.

Aceste doua deficite sunt neiertatoare pentru cursul de schimb. Pentru ca un reglaj trebuie sa fie, iar el se face prin ajustarea cursului de schimb. Asa ca ne-am trezit cu niste deprecieri ale leului care au mers zi dupa zi, dar dupa cum am spus, nu foarte mari", a subliniat Adrian Vasilescu.

3. Discutiile ample despre deprecierea leului si cuvintele care nu reflecta realitatea

Deprecierea leului s-a realizat treptat. In primele zile ale anului moneda romaneasca a crescut usor, apoi a inceput sa scada treptat, cea mai mare depreciere fiind in 23 ianuarie.

"Daca ne uitam in urma, nu prea departe, la inceputul acestui an, o sa vedem ca la doua-trei zile dupa deschiderea anului bancar, care a fost in 3 ianuarie, in 3, 4 poate si 5 ianuarie cursul a fost cuminte. Era imediat dupa Sarbatori, incepuse un nou an. Apoi a inceput o tendinta de depreciere a leului. Aceasta tendinta se manifesta, totusi, in limite care sa nu ingrijoreze prea mult.

Deprecierea chiar daca uneori era de la o zi la alta era totusi mica, sub un ban. Pana pe 23 ianuarie nu am avut nici macar o singura zi cu depreciere care sa atinga un ban. In 23 ianuarie, brusc, ne-am trezit cu o depreciere mare, de 4,2 bani. A fost mai mare decat totalul zilelor de depreciere de la 1 ianuarie si pana in 23 ianuarie", a declarat Adrian Vasilescu.

Ce s-a intamplat insa in ziua de 23 ianuarie? De ce dintr-o data a crescut euro atat de mult? Adrian Vasilescu precizeaza ca de vina au fost ecourile din tara care au ajuns in strainatate.

"Daca ne uitam la ce s-a intamplat in tara de la inceputul lui ianuarie pana in ziua de 22 ianuarie inclusiv, vom vedea ca s-au adunat prea multe vorbe despre leu si deprecierea lui. Exista si o tendinta a unor analisti si comentatori de a folosi in vorbirea curenta cuvinte care nu reflecta realitatea. De plida "cadere dramatica a leului". Leul se deprecia cu 0,03 parti dintr-un ban intr-o zi si ecourile din tara erau ca e cadere dramatica a leului. Aceste ecouri au patruns afara", explica consilierul de strategie al BNR.

4. Imprumuturile de pe pietele externe si "taxa pe lacomie"

O alta cauza care a dus la deprecierea leului, mai ales in data de 23 ianuarie, este "taxa pe lacomie", masura aflata in Ordonanta Teodorovici adoptata de Guvern la finalul anului trecut.

"S-a mai intamplat ceva. Statul roman s-a imprumutat de afara. Se imprumuta in fiecare luna de la bancile romanesti. Insa in acelasi timp Ministerul de Finante s-a imprumutat si de afara. Si ce a facut. A emis titluri de stat, le-a dat garantie celor de la care a luat bani si a luat valuta si a adus-o in tara. Cand a inceput nebunia si cand a inceput sa circule vorba ca bancile sunt impozitate, ca se pune o "taxa pe lacomie", cei de afara care au lei au reactionat.

Au asteptat o zi, au asteptat doua zile si in 23 ianuarie au reactionat. Aceasta depreciere a leului pe care am vazut-o in dimineata de 23 ianuarie s-a intamplat pe pietele internationale. In noaptea de 22 spre 23 ianuarie, investitorii au incercat sa scape de leii romanesti si de titlurile de stat.

Cei care au lei se uita ce se intampla la Bucuresti, aud ca se pune o "taxa pe lacomie", ca e zgomot mare in piata, incearca sa scape de lei", a subliniat Adrian Vasilescu.

Ce face BNR pentru a opri cresterea euro

Adrian Vasilescu a mai explicat ca, desi exista tot felul de acuzatii potrivit carora Banca Nationala a Romaniei nu face nimic pentru a stopa deprecierea leului, in fapt, BNR intervine, iar efectele sunt vizibile.

"Banca Nationala intervine pentru a opri deprecierea leului cu mijloace eficiente, iar efectele sale se vad. Exista mai multe interventii ale BNR: un nivel adecvat al dobanzii de politica monetara, calmarea inflatiei, un dozaj optim al cantitatilor de lei cu care opereaza bancile, cotele rezervelor minime obligatorii si asigurarea unor raporturi corecte intre banci si banci precum si intre banci si clienti pe piata valutara si pe cea monetara", a precizat Adrian Vasilescu.

Mai exista si alte interventii, spune consilierul de strategie al Bancii Nationale a Romaniei, care nu sunt insa la vedere, pentru ca sunt interventii "despre care nicio banca centrala din lume nu da, de regula, detalii".

In ceea ce priveste interventia BNR pe piata valutara, asa cum a sugerat PSD, Adrian Vasliescu a precizat ca Banca Centrala nu discuta despre aceasta masura decat "cand apare o imperioasa cerinta, iar atunci doar prin vocea guvernatorului".

Va continua leul sa creasca, dupa aprecierea usoara de luni?

Dupa ce a doborat maxim dupa maxim in ultima saptamana, luni euro a scazut putin, fiind cotat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) la 4,7628 de lei/unitate.

Adrian Vasilescu spune insa ca este prea devreme pentru a face o estimare daca acest trend de crestere a leului va continua si in zilele urmatoare.

"Luni am avut o apreciere usoara a leului. Nu pot sa trag o concluzie de ce s-a schimbat trendul. De ce dupa atatea zile de depreciere s-a ajuns la apreciere. Sa vedem zilele urmatoare, pentru ca dupa o singura zi nu putem trage o concluzie", a conchis Adrian Vasilescu.

Citeste si:
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Politicienii trăiesc mai mult decât restul oamenilor pentru că au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, arată un studiu întocmit de Universitatea din Oxford,...
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
REPER, noul partid înfiinţat de Dacian Cioloş şi mai mulţi europarlamentari de la PLUS, are noi membri. Fizicianul Cristian Presură și profesorul Ciprian Mihali, de la departamentul de...