Atragatoarele capcane care pandesc omul sarac: loteria, bursa si bancile

Vineri, 13 Mai 2011, ora 09:58
16779 citiri
Atragatoarele capcane care pandesc omul sarac: loteria, bursa si bancile

Visul de aur al saracului este sa castige la loterie. Exemplele sunt atragatoare, sperantele mari, sansele mici de tot. Sa zicem ca sansa ar fi de unu la un milion. Ne vom face o imagine, pornind de la un bob de orez, ceva cat un gram. Un milion de boabe inseamna o mie de kilograme, adica o tona, adica douazeci de saci cu orez.

Inchipuiti-va ca intr-un recipient cu acest orez, s-a pus un bob negru, iar restul albe. Ce sanse ai sa-l nimeresti tocmai pe acesta, cautand cu ochii legati, prin gramada?

Ca urmare, visul de aur al saracului, de a castiga la loterie, este o himera. Mai realist pare visul de argint: castigul la bursa. Bursa este o sursa buna de castig, cu trei conditii: sa ai capital, sa cunosti piata si sa nu joci la intamplare.

Din capul locului, saracul n-are capital. Prima conditie cade. S-ar putea, totusi, sa aiba niste economii, ceea ce i-ar da curaj. Curajul este dezastrul saracului, fara capital. Cine are capital si pierde reia jocul cu rezervele. Cine n-are rezerve ramane cu buzele umflate si cu buzunarul gol.

A doua conditie este sa cunosti piata. Saracul n-o cunoaste. Daca ar cunoaste-o, evident, ar fi bogat si demult n-ar mai fi sarac. Cine nu cunoaste pulsul pietii pierde totul, iar, din ce pierde el, vor castiga ceilalti jucatori, care cunosc piata si au capital.

A treia conditie este sa nu joci la intamplare. Din pacate, multi sunt ispititi pe baza principiului: "cutare si-a dublat capitalul in trei luni; daca incercam, il dublam si eu". Nu baga de seama ca trebuia sa joace aceeasi varianta, pe care n-avea de unde s-o stie.

De unde ar castiga unii, daca n-ar pierde altii?

Bursa este ispita incepatorului. Am in fata diagrama unui "SIF" - nu conteaza care, evolutiile sunt asemanatoare. La inceputul lui mai 2010, era cotat cu 1.30, iar la sfarsitul aceleiasi luni cu 0.90. A scazut cu 31%. Cine juca 1.000 lei, pierdea 310 lei. Simplu.

In urmatoarele doua saptamani, cotele aceluiasi SIF au urcat de la 0.90 la 1.20. Au crescut cu 33%. Cine a jucat 1.000 lei, a castigat 330 lei. Iarasi simplu.

Fluctuatiile sunt imprevizibile. La sfarsitul anului trecut, diagrama a inregistrat o "groapa", poate pe seama fluctuatiei valutare, poate pe seama pretului benzinei, poate urmare inflatiei. Cert este ca, in "groapa" s-au prabusit multi, care au vandut ca sa salveze ce le-a mai ramas.

In timp ce ei vindeau, altii cumparau si s-au pomenit ca, din februarie pana in aprilie, acelasi SIF a crescut cu 30%. Sansa? Calcul? Previziune? Poate din fiecare cate putin.

Fa-ma, mama, cu noroc si arunca-ma in foc!

Exista si fluctuatii de moment. La vestea uciderii lui bin Laden, bursa a a luat foc, dar s-a stins asa cum s-a aprins, iar cursurile au ramas sa varieze dupa factorii cu care ne-am obisnuit: fluctuatiile valutare, pretul benzinei, inflatia, dinamica afacerilor.

A fost o vreme, acum cativa ani, cand iti triplai capitalul investind intr-o societate prospera. Daca il mai investeai inca o odata, il mai triplai o data. Dar, in momentul cand cursul ascendent a ajuns la o anumita culme, cunoscatorii au vandut rapid, cailalti inca mai fluiera a paguba.

Concluzia: jocul la bursa este o afacere buna pentru cine cunoaste structura afacerilor, cine are fler si - de ce sa nu recunoastem - cine are si noroc. In plus, trebuie sa ai capital, respectiv, sa rezisti la pierderi si sa poti investi pentru refacere. Altfel, esuezi inevitabil.

Daca insa la loterie sansele sunt infime, iar la bursa riscul este imens, ce ne facem cu micile noastre economii?

Singurul raspuns la asemenea intrebare te trimite la depozitul bancar. Dar, si aici, dobanzile au deveit infime, comisioanele bancilor sunt tot mai multe si mai mari, dividendele se impoziteaza cu 16% si, in plus, intervine inflatia.

Oricum ai intoarce-o, tot fluieri a paguba

Practic, daca azi, in loc sa-ti iei o pereche de pantofi, depui la banca o suta de lei, dupa un an abia scoti de la banca o suta si cinci lei, cu care iti cumperi un pantof si un slap.

Fireste, mai exista si varianta sa ai o idee trasnet si sa faci o afacere prospera. N-ar fi imposibl, daca nu ar fi vorba de niste vremuri cand nu e clar daca s-a terminat recesiunea, dar a ramas criza sau invers.

Una peste alta, micile economii sunt paguboase daca incerci o afacere, dar, chiar si depuse la banca, tot paguba iti aduc. Din ele se infrupta banca atunci cand ia comisioane, statul, cand percepe impozite, si alte entitati invizibile, cand produc inflatia pe banii tai, nu ai lor.

Banii lor raman castigurile, cum spune proverbul ca ban la ban trage, iar banii tai raman pagubele, cum pretinde celalalt proverb, ca la omul sarac, nici boii nu trag.

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#investitii bursa Romania, #depozite bancare comisioane banci, #economii sfaturi , #economii