Dobanzile real negative saracesc omul, dar imbogatesc banca

Sambata, 06 Aprilie 2013, ora 18:15
6219 citiri
Dobanzile real negative saracesc omul, dar imbogatesc banca

In secolul trecut, cine n-avea idei sa-si puna banii intr-o afacere, ca sa prospere, ii facea depozit la banca, nu prospera, dar traia linistit pana la adanci batranete, din dobanda.

Banca isi ducea existenta din diferenta intre dobanzile percepute la credite si cele platite catre deponenti. Prosperau si bancile.

Excedent de economii

S-au dus acele vremuri de aur. Astazi, dobanda de la banca este din capul locului real negativa, adica mai mica decat inflatia. Numai dobanda la credit este mai mare. Dar asta o incaseaza insasi banca. Doar ea prospera de pe urma depozitelor.

Colac peste pupaza, banca iti percepe comision pentru administrarea contului pentru eliberarea erxtraselor de cont, pentru ca ai depus bani, pentru ca ai scos bani, pentru ca ai primit, pentru ca ai trimis, pentru ca ai platit sau ai incasat, pentru orice.

Pupaza peste colac, din dobanda real negativa - deci din pierderea ta - iti ia si statul un impozit pe profit, curat real pozitiv, de 16%. Platesti pe ce ai pierdut.

Fenomenul nu este numai la noi. E universal. Conform unui fost presedinte de la Rezerva Federala a SUA, Ben Bernanke, problema era previzibila demult, intrucat porneste de la faptul ca "la nivel mondial, piata a ajuns saturata de economii" - comenteaza project-syndicate.

Piata a ajuns saturata de economii in intreaga lume si este normal sa ne intrebam de ce. In niciun caz, nu putem spune ca asistam la consecintele politicilor monetare sau fiscale. O asemenea presiune artificala ar fi posiibila, dar economia n-ar rabda-o multa vreme: pana acum, si-ar fi revenit.

Clopotelul de alarma din 2008 n-a ajutat

Mai curand, excedentul de depozite bancare - o adevarata criza - are alte obarsii. Fenomenul incepe cu criza asiatica de la sfarsitul anilor '90, cand s-a restrans volumul investitiilor in unele zone, iar capitalul a inceput sa se acumuleze sub forma de active lichide.

Mai intervin si rezervele financiare create de casele de pensii, pentru tot mai numeroasa si tot mai avuta populatie aflata in curs de imbatranire. Germania si Japonia sunt exemple tipice.

Uriasele venituri, rezultate din expansiunea extractiei si prelucrarii petrolului, au si ele un rol. Beneficiarii acestora si-au facut depozite bancare, fie neputandu-le cheltui in intregime, fie ca sa aiba rezerve financiare pentru viitor, intrucat succesul petrolului nu e vesnic.

Este foarte posibil ca, daca expertii in economie sesizau la timpul sau consecintele excesului de lichiditati in banci, il puteau tempera prin politici fiscale sau monetare intelepte. N-au facut-o.

Dar a intervenit anul 2008, sunand clopotelul de alarma care anunta o anumita nesiguranta a depozitelelor bancare. Acestea n-au dat semne sa scada. Dimpotriva, criza a determinat cresterea lor, cel putin prin restrangerea posibilitatilor de plasare a capitalurilor, scrie si Project Syndicate.

Bancile sunt doldora de bani

Un alt aspect este acela ca pietele de capital privat in tarile emergente sunt volatile si destul de nesigure. Alarmati de posibilele riscuri, detinatorii de lichiditati s-au repezit sa le plaseze mai sigur in banci sau chiar obligatiuni guvernamentale din Europa si SUA. Sunt plasamente care preseaza asupra portofoliilor, si asa incarcate, ale acestor zone.

Economiile, aflate in crestere, din tarile emergente n-au reusit sa asigure o piata de capital atractiva pentru cetatenii lor. In mod ciudat, nici marele aflux al fortelor de munca spre zonele europene n-a dus la cresterea depozitelor in tarile de origine, ci la scaderea lor, desi ar fi normal ca deponentii sa-si repatrieze banii acasa.

Aceste paradoxuri aparente sunt insa umbrite de criza globala a creditelor, indeosebi cand este vorba de intreprinderile mici si mijlocii. Solicitarile au scazut, avand ca efect mentinerea lichiditatilor ridicate din depozite si trendul descendent al ratei dobanzilor.

In aceste conditii, atata vreme cat se mentin efectele crizei si ale depresiunii, bancile aflate cu portofoliul depozitelor plin, nu prea simt nevoia sa atraga lichiditati. Ele isi pot permite sa practice fara jena actualele dobanzi real negative si actualele comisioane, pe care clientul le inghite, neavand incotoro.

Singura iesire din aceasta capcana ar fi revigorarea economiei atat pe plan national, cat si global. Pana atunci, in loc sa avem castig de pe urma banilor imprumutati de noi bancilor, le platim acestora comisioane, iar statul ne aplica si impozit, sub pretext ca dobanda real negativa e profit curat.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#dobanzi real negative, #exces lichiditati in banci, #impozit depozite bancare , #economii