Economia, dependenta de banii trimisi de romanii care lucreaza in strainatate?

Marti, 21 August 2012, ora 13:54
14219 citiri
Economia, dependenta de banii trimisi de romanii care lucreaza in strainatate?

Banii trimisi in tara de romanii care lucreaza in strainatate au fost principala sursa de finantare externa, in primul semestru din 2012, potrivit analistilor, ceea ce inseamna ca economia inca este dependenta de acest flux de capital.

In perioada ianuarie-iunie, rudele ramase in tara au primit 1,83 de miliarde de euro, suma mai mare decat absorbtia fondurilor europene, care a fost de 1,32 miliarde euro, si decat investitiile straine, care s-au cifrat la doar 625 milioane euro, in aceeasi perioada.

Cati bani mai trimit in tara romanii care lucreaza in strainatate

Desi este o suma mai mica decat cea din prima jumatate a anului 2008, adica 4 miliarde de euro, fluxul de capital venit de la muncitorii romani din strainatate ramane, in continuare, vital pentru economie.

"Acest lucru inseamna foarte mult, fiind unul din avantajele pe care le-am avut de pe urma aderarii. Deschiderea pietei fortei de munca pentru romani in strainatate a insemnat un venit important pentru tara. Insa aceasta este, totusi, in scadere, din cauza crizei din Occident. Este o suma care ne ajuta foarte mult pentru ca ea este investita, oamenii isi fac case, maresc consumul, dar nu ne mai putem baza foarte mult pe ea, pentru ca recesiunea din Europa va diminua si mai mult aceasta suma", a precizat analistul Mircea Cosea, pentru Ziare.com.

Banii de la romanii din afara devin cea mai importanta sursa de finantare, in conditiile in care nici investitile straine directe si nici alte transferuri private de capital nu au crescut in ultima vreme.

"Insa aceasta resursa este una fragila, deoarece situatia in Europa ramane incerta si nu se stie in ce masura romanii care lucreaza in strainatate vor genera venituri suficient de mari, pentru ca sa trimita sume importante acasa", a explicat analistul Aurelian Dochia, pentru Ziare.com.

Claudiu Cazacu, de la X-Trade Brokers, sustine ca acesti bani sunt vitali pentru economie, intrucat ei au sustinut consumul autohton.

"Impactul romanilor care traiesc in afara se vede atat acum, cu pierderi de venituri impozabile pentru statul roman si o piata a muncii care sufera lipsa de forta pregatita in anumite sectoare, cat si in viitor, devenind tot mai greu de sustinut sistemul de pensii, medical, de asigurari sociale", a afirmat broker-ul, pentru Ziare.com.

Romanii care lucreaza in strainatate - pierdere sau castig?

Potrivit datelor oficiale, in strainatate se afla 3,052 milioane de romani. O analiza realizata de fundatia Soros arata ca o familie care se afla in Spania sau Italia economiseste, in medie, 931 de euro net, pe luna.

"Noi am pierdut foarte mult ca forta de munca tanara a parasit Romania, e o pierdere neta, pentru ca ne confruntam cu mari greutati in acoperirea fortei de munca calificata din tara si este o pierdere si din punct de vedere al investitilor pe care statul le-a facut pentru pregatirea acestor oameni. Dar, pe termen scurt, e un beneficiu material, pentru ca ei trimit o suma de bani in Romania, pe care angajatii din Romania nu ar fi putut sa o procure, sa o utilizeze", a reliefat Mircea Cosea.

Fundatia Soros a aratat ca o familie de romani castiga in strainatate, in medie, 1.896 de euro pe luna, in conditiile in care, in Romania, salariul mediu brut este de aproximativ 475 de euro/luna.

"Romanii care lucreaza in tara realizeaza un venit mai mic decat cei din strainatate, insa este o pierdere, daca ne gandim ca ei ar putea fi intrebuintati in economia romaneasca la capacitatea maxima si sa cresca PIB-ul tarii. Dar, cel mai probabil, nu s-ar realiza acest lucru, dimpotriva, ei ar fi ingrosat randul somerilor daca ar fi ramas in Romania sau si-ar fi desfasurat activitatea cu o productivitate scazuta", a explicat Aurelian Dochia.

Presedintele Consiliului de Supraveghere Certinvest, Eugen Voicu, reitereaza ca cei 3 milioane de romani reprezinta o pierdere pentru tara.

"Analizand dinamica plecarii romanilor in strainanate, este o pierdere enorma pentru piata fortei de munca, datorata in principal lipsei de perspective in diferite sectoare ale economiei. Romania ar avea nevoie de valoarea adaugata pe care acesti 3 milioane de oameni ar putea-o aduce in economie, atata timp cat s-ar crea conditiile necesare readucerii acestora in sistem", a mentionat acesta, pentru Ziare.com.

De ce au plecat romanii in strainatate

Romanii, in special cei tineri, au plecat in alte tari atat din cauze de ordin material, cat si de ordin politico-social.

Indemnati de obtinerea unor venituri mai mari si alungati din tara de mediul ostil de lucru si de lipsa joburilor, ei si-au asumat riscul de a munci in strainatate.

"Oamenii au plecat in strainatate pentru ca au comparat alternativele: fie stau in Romania si lucreaza pe bani putin, fie pleaca in afara sa lucreze, probabil, in conditii mai grele, dar pentru un salariu mult mai mare. Atata vreme cat exista aceasta diferenta de productivitate intre noi si tarile occidentale, exista o atractivitate a ideii acesteia, de a lucra acolo pe bani mai multi. Acest lucru se poate schimba, dar dureaza extrem de mult", a adaugat Aurelian Dochia.

Insa Mircea Cosea mai vede si un alt motiv pentru migrarea romanilor, anume acel politico-social.

"Romanii au plecat din Romania din doua motive. In primul rand, material, pentru ca salariile sunt mai mari decat in Romania, deci ei obtin venituri mai mari, insa nu este singura cauza. Romania nu ofera nicio perspectiva fortei de munca tanara, nici macar siguranta unui loc de munca, iar climatul politic este defavorabil dezvoltarii motivarii fortei de munca, pentru ca el a dus la desconsiderarea muncitorilor, a condus la actiuni iresponsabile, de gonire a lor, chiar Basescu a indemnat pe specialistii nostri sa paraseasca tara.

Ei s-au simitit in situatia in care activitatea lor in Romania nu primea demnitatea si statutul social pe care il merita", a sustinut analistul.

Mai putem opri migrarea?

Pentru a readuce romanii in tara sunt necesare masuri de durata, cum ar fi un echilibru economic si siguranta locului de munca, potrivit analistilor.

"Situatia migrarii cere masuri pe termen lung, si nu numai economice, ci si de recunoastere a valorilor, o schimbare a scarii de valori in Romania, promovarile si carierele ar trebui bazate pe performanta si nu pe influenta politica, sa dispara tot ceea ce inseamna clientelism, adica oamenii sa se simta in siguranta si sa fie multumiti ca li se recunoaste valoarea.

Este o actiune pe termen lung si priveste imbunatatirea, in general, a climatului economic si social pe care le ofera generatiilor tinere, fapt care deocamadata nu se intampla in Romania", a conchis Mircea Cosea.

O alta problema este migrarea elitelor, care are un impact puternic pentru Romania, pe termen lung.

"Plecarea celor mai pregatiti dintre noi este probabil cea mai grava sursa de

risc pentru viitorul Romaniei", a avertizat Claudiu Cazacu.

De asemenea, statul trebuie sa impulsioneze cumva forta de munca din strainatate sa se reintoarca in tara, prin luare unor masuri concrete, potrivit lui Andrei Ciubotaru, seful departamentului brokeraj al Tradeville.

"Cuantumul taxelor stabilite asupra salariului in sarcina angajatului si angajatorului aproape ca este egala cu suma primita net de angajat. De asemenea, birocratia cu care se confrunta societatile private este descurajatoare pentru derularea de investitii noi. Reducerea numarului de taxe si procese birocratice ar conduce la reducerea costurilor de functionare ale statului si ar da un impuls crearii de companii noi", a subliniat Andrei Ciubotaru, pentru Ziare.com.

Citeste si:
Iohannis vorbește despre „anomalii generate de SIIJ” la ședința de bilanț a CSM. „Pandemia şi schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele” VIDEO
Iohannis vorbește despre „anomalii generate de SIIJ” la ședința de bilanț a CSM. „Pandemia şi schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele” VIDEO
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, 7 decembrie, la şedinţa de bilanţ a CSM, că "anomalii" precum cele generate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie trebuie...
Principiul care este exact același la vârsta de trei luni, ca și la vârsta la care ești eligibil pentru o demnitate publică
Principiul care este exact același la vârsta de trei luni, ca și la vârsta la care ești eligibil pentru o demnitate publică
Nu îți trebuie o inteligență mai mare de cea a unui prunc de trei luni, ca să te prinzi că poți controla mediul tău înconjurător, format din alți semeni, de diferite vârste, prin...