Trei pasi pentru stabilizarea euro

Criza datoriilor suverane din Europa a slabit considerabil moneda unica europeana, dar aceasta poate fi readusa la valoarea initiala inainte sa fie prea tarziu. In afara de mecanismul permanent de solidaritate discutat deja de liderii UE, zona euro trebuie sa fie si mai atenta la sistemul bancar si sa implice sectorul privat.

In 1999, cand a fost introdusa moneda oficiala a zonei euro, sustinatorii ei o asociau cu progresul economic si o vedeau ca pe o sansa a Europei de a-si creste schimburile comerciale si investitiile in regiune. De atunci, a devenit a doua moneda din lume in functie de volumul de tranzactionare dupa dolar si este folosita in mai mult de o treime din schimburile de valute straine, potrivit revistei Fortune.

Totusi, pe masura ce criza datoriilor suverane se extinde, moneda europeana va simti tot mai multe presiuni asupra valori ei. A pierdut deja 5,6% in numai o luna si jumatate, iar in ultimul an s-a depreciat cu 6,8%, dupa o crestere de 2,51% in 2009. Vazand ca Portugalia si Spania par sa fie urmatoarele tarile lovite de criza datoriilor, toata lumea se intreaba ce se va intampla cu euro.

Mai multi lideri europeni, printre care si cancelarul german Angela Merkel, insista ca moneda unica va supravietui, iar cei mai multi economisti atrag atentia ca renuntarea la ea in acest moment ar fi o catastrofa. De aceea, e nevoie de solutii cat mai rapide.

Expertii de la Institutul Peterson pentru Economie Internationala au identificat trei modalitati prin care moneda euro ar putea fi stabilizata in acest moment.

Atentie sporita la bancile europene

Economia Europei a fost aruncata in criza dupa o era de credite ieftine, imprumuturi necugetate si cheltuieli. Pana cand Europa nu va reusi sa isi evalueze cu adevarat bancile, increderea investitorilor in monede unica si in economia regiunii va fi subreda, explica Nicolas Veron analist la Institutul Peterson.

In vara, Europa si-a supus si ea bancile la testele de stres asa cum au facut-o SUA cand se aflau la apogeul crizei financiare. Rezultatele au aratat ca sapte dintre cele 91 de banci nu ar fi facut fata unei noi crize, iar mai multe institutii financiare din Spania, Germania si Grecia au fost obligate sa isi majoreze capitalul.

Rezultatele erau, insa, mult mai bune decat se asteptau investitorii. Chiar daca testele au oferit o imagine a sistemului bancar european, ale carui detalii financiare nu sunt destul de transparente, criticii spun ca nu au fost destul de dure. Si putem sa de dam si singuri seama ca nu au schimbat nimic in bine deoarece Irlanda a primit luna trecut 85 de miliarde de euro pentru a-si salva sistemul bancar supraindatorat.

In aceste conditii, investitorii nu aveau cum sa creada ca bancile au fost testate cu adevarat. Acest lucru a fost demonstrat in Irlanda, dar ce se intampla oare in restul Europei? Astfel, liderii UE trebuie sa se uite din nou, cu mai mare atentie, la sistemul bancar pentru a nu mai avea astfel de surprize.

UE a decis deja infiintarea unui mecanism permanent de solidaritate

In acest moment, nimeni nu poate spune cat de adanca si extinsa este criza datoriilor din Europa si nici pentru cat timp ar putea sa isi faca simtite efectele. De aceea, analistii de Institutul Paterson atrag atentia ca un pas important spre stabilitatea zonei euro este un fond de ajutoare financiare care sa ofere protectie permanenta in fata unor eventuale noi crize.

Dupa fondul de 1.000 de miliarde de euro creat in luna mai pentru spriinirea unor economii cu probleme din zona euro, urmatorul pas este punerea in practica a unui mecanism de solidaritate financiara intre tarile din zona euro. Acest mecanism va putea intra in vigoare la jumatatea lui 2013 dupa modificarea Tratatului de la Lisabona, lucru decis joi seara la Bruxelles, in cadrul Consiliului European de iarna.

Herman Van Rompuy, presedintele Consiliului European, a explicat ca statele din zona euro sunt autorizate sa creeze un mecanism de stabilitate care va fi activat daca se va dovedi indispensabil pentru asigurarea stabilitatii euro in ansamblul sau, iar accesul la orice asistenta financiara in cadrul mecanismului va fi supus unei conditionalitati stricte.

Asta inseamna ca o solutie gasita de analisti este deja pusa in aplicare pentru stabilitatea Europei. Ramane, insa, de vazut daca fondul nu va incuraja o atitudine mai riscanta deoarece membrii zonei euro stiu acum ca vor fi salvati de vecini cand vor avea probleme. Jacob Funk Kirkegaard de la Institutul Peterson precizeaza ca acest lucru nu se va intampla totusi deoarece conditiile stricte asupra imprumuturilor vor determina statele membre sa isi controleze bine balanta de plati.

E nevoie si de presiunea pietelor financiare

A treia sugestie a analistilor de la Institutul Peterson este implicarea sectorului privat in rezolvarea crizelor financiare deoarece tarile puternice din zona euro nu vor fi de acord la nesfarsit sa fie responsabile si sa plateasca pentru actiunile altora.

Fondul permanent pentru solidaritatea financiara din zona euro s-ar putea transforma cu usurinta intr-o bataie de cap pentru tari ca Germania si Franta - cele mai mari si bogate tari ale zonei - deoarece ele vor trebui sa suporte cea mai mare parte a costurilor.

De aceea, mecanismul are nevoie si de un sistem care sa oblige guvernele sa faca tot ce le sta in putinta sa evite o noua criza a datoriilor suverane. Cel mai probabil, liderii europeni vor decide ca investitorii din sectorul privat sa suporte o parte din pierderi in cazul restructurarii unor datorii. Astfel, pietele financiare vor exercita si ele presiuni asupra guvernelor pentru a introduce politici fiscale solide care sa previna o noua criza a datoriilor.

În zona Euro, tot mai puțini oameni își pot acoperi cheltuielile cu chiria și utilitățile. Situația critică raportată de Banca Centrală Europeană

Un număr tot mai mare de consumatori din zona euro se află în incapacitatea de a-și acoperi costurile cu chiria și utilitățile după ani de inflație peste țintă și costuri de împrumut...

Vești proaste pentru angajații Tarom. Compania intră în reorganizare economică

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 24 aprilie, la Tulcea, că TAROM va primi până la finele lunii ajutor din partea Comisiei Europene şi apoi va intra într-o...