Vrem cu adevarat in zona euro? Stim pretul? "Euroaria nu e spital!"

de Ioana Ene Dogioiu , Senior editor
Joi, 04 Iunie 2015, ora 07:55

   

Vrem cu adevarat in zona euro? Stim pretul? "Euroaria nu e spital!"
Presedintele Klaus Iohannis considera ca adoptarea monedei euro reprezinta cel mai important proiect de tara dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si intentioneaza sa cheme partidele parlamentare la consultari pe aceasta tema.

O prima discutie a avut loc la Palatul Cotroceni, cu premierul Victor Ponta si guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

Dupa intalnire, premierul Victor Ponta a precizat ca termenul obiectivului este 1 iulie 2019, cand Romania va prelua presedintia Uniunii Europene si a vorbit despre posibilitatea organizarii unui referendum pe aceasta tema.

Este acesta insa un termen realist pentru un asemenea pas? Poate Romania sa indeplineasca in mod real conditiile intrarii in clubul euro si mai ales conditiile pentru a face fata competitiei din eurozona? Ar trebui sa ne dorim aderarea sau, dimpotiva, ar trebui sa fim sceptici in fata posibilelor dezavantaje?

Analistul economic Constantin Rudnitchi ne-a explicat ce conditii avem de indeplinit pentru aderarea la eurozona: "Avem conditii care tin de asa-numita convergenta nominala, care inseamna indeplinirea unor indicatori macroeconomici, de exemplu nivelul ratei dobanzilor, rata inflatiei, datoria publica, conditii necesare pentru omogenitatea zonei euro. In acest moment, Romania le indeplineste.

Problema care se pune tot mai mult este aceea a criteriilor convergentei reale, cu mult mai greu de atins pentru ca tin de economia reala si de viata noastra de zi cu zi. Pot exista diferente intre indicatorii macroeconomici pozitivi si ce se intampla in economia reala.

Iar Romania are o serie de decalaje fata de media tarilor din zona euro in privinta PIB-ului pe cap de locuitor, unde suntem la jumatatea mediei europene, la nivelul productivitatii, unde suntem tot spre jumatatea mediei europene, si in privinta nivelului de trai."

In conditiile acestor decalaje, apreciaza Constantin Rudnitchi, 2019 nu este un termen realist pentru a ajunge intr-o zona confortabila: "Decalajul in privinta productivitatii vine si din structura economiei. Avem ramuri care au performantele lor la export, dar au si o anumita plafonare a cresterii productivitatii. Un exemplu e lohn-ul auto, chiar daca el e mai bun decat cel textil. Sau exportul masiv de busteni si cherestea nu il poti compara cu exportul de mobila.

Nu poti sa vii cu produse cu o valoare adaugata limitata, in conditiile dezvoltarii noii economii, care tine mai mult de tehnologie si cercetare stiintifica, de valoarea adaugata mare. Accentul nostru trebuie pus pe zona de noua economie si exista unele semne pozitive in acest sens, dar viteza e relativ mica. Structurile economice, cu cateva exceptii, se schimba foarte greu, e nevoie de timp", a declarat Rudnitchi pentru Ziare.com.

Trecerea spre euro ar fi avantajata de faptul ca Romania are o zona semnificativa a economiei legata de euro, iar populatia este obisnuita cu raportarea la euro, dar, avertizeaza Constantin Rudnitchi, exista si dezavantaje: "Avem salarii medii de 350 - 400 de euro si vom simti acest lucru in conditiile in care media europeana este intre 800-1.000 de euro. Apoi, cand esti in zona euro, nu mai poti sa faci acele ajustari care, poate uneori aritificial, iti permit o crestere de competitivitate. Un exportator poate castiga artificial productivitate din cursul de schimb.

Simplificand, una e ca exportator sa primesti pentru fiecare euro 4 lei si alta sa primesti 8 lei, sa zicem.

Jocul acesta al cursului nu-l mai poti face in zona euro. E adevarat ca acest joc poate avea efecte dramatice in interior, cand salariul in loc sa fie echivalentul a 400 de euro devine 200 de euro, ca sa nu mai vorbim de efecte precum criza francului elevetian".

Profesorului Mircea Cosea spune ca initiativa presedintelui i se pare putin hazardata: "Nici pe departe nu e un proiect de tara". Profesorul Cosea considera ca "trecerea la euro nu poate fi stabilita la o data ferma pentru ca, deocamdata, nu avem o foaie de parcurs, iar trendul dezvoltarii Romaniei este incert. Tot ceea ce spun Guvernul si BNR se bazeaza pe un trend din primul trimestru al unui an, despre care nu avem nicio garantie ca va continua, nici din punct de vedere intern, nici din punct de vedere extern. Nu avem date ca in Romania au avut loc reforme structurale profunde, care sa garanteze o crestere economica".

Un alt aspect asupra caruia se opreste profesorul Mircea Cosea este convergenta reala: "Trebuie sa trecem de actualul nivel al raportului dintre noi si media europeana. Experienta arata ca trebuie sa trecem de 60%. Asta inseamna ca pana in 2019 sa avem un ritm de crestere mai mare de 7,5 - 8% pe an. Este imposibil. Iar cu crestere de 1-2% nu avem cum sa micsoram acest decalaj.

Daca accesam zona euro cu mai putin de 60%, suntem intr-un mare pericol de a nu face fata presiunii concurentiale, ceea ce ar fi al doilea mare soc asupra economiei dupa cel de la 1 ianuaire 2007. E un lucru care nu poate fi declarat prin hotararea partidelor", a explicat pentru Ziare.com profesorul Cosea.

Acesta atrage atentia si asupra situatiei greu de analizat si prognozat din zona euro, in conditiile in care se pune problema iesirii Greciei: "Ar fi o destabilizare a sistemului atat de mare incat noi vom fi fortati sa intram in zona euro pentru a compensa pierderea de stabilitate pe care ar provoca-o iesirea Greciei. Este normal ca euro sa aiba o baza mai extinsa, iar extinderea se va face prin economii nepregatite, cum este cea a Romaniei de exemplu.

Chiar daca Grecia nu iese, noi nu avem o idee clara despre metoda folosita de Banca Europeana pentru a stabiliza zona euro, aflata in pericol de deflatie. Este un pericol sa intri in zona euro pentru ca te supui unei contagiuni care nu e vina economiei tale. In conditii de instabilitate economica accentuata si in situatia geo-politica de la granite, a avea o moneda nationala e un avantaj."

O alta problema identificata de profesorul Cosea vizeaza faptul ca "UE nu are in acest moment capacitatea de a mentine zona euro intr-un echilibru si intr-o competitivitate fata de dolar, pentru ca nu a reusit sa uniformizeze politicile fiscale.

Fara uniformizarea lor, fara uniformizarea disciplinei bugetare, zona euro este foarte volatila. Si lucrurile acestea nu se vad a fi puse in practica pana in 2018-2019. Am avea asadar consens politic pe o tinta in miscare"

Profesorul Daniel Daianu, membru in CA al BNR, considera ca, dimpotriva, "cei care decid au invatat in existenta de 15 ani a eurozonei, si-au dat seama ca sunt tari care nu ar fi trebuit primite si vor fi cu ochii cat cepele sa primeasca alte tari care nu intrunesc conditiile.

Romania, Polonia, Ungaria sunt tari mari, cu economii complicate, care nu vor fi primite fara o analiza la sange. Cehia, Polonia sunt tari cu mult mai bine pregatite sa intre decat Romania si totusi nu si-au fixat o data, iar acest lucru are o morala. Fiindca ei considera ca nu sunt suficient de pregatiti, au vazut ce s-a intamplat acolo, ca unii s-au sufocat. In euroarie nu esti primit ca sa stai 2-3 ani, te sufoci, iesi, iei aer, apoi iar intri.

Eurozona nu e spital. Trebuie sa fim pregatiti, iar eu am rezerve. Trebuie sa fim optimisti realisti. Voluntarismul de tipul cincinalului in patru ani si jumatate este o aiureala. Trebuie multa chibzuinta. Nu poti intra cu o tara subdezvoltata acolo, nu te dezvolta ei".

Iar pregatirea presupune constructia infrastructurii necesare, atat in sensul "hard", clasic, cat si in cel "soft", institutional. Totodata, Daniel Daianu atrage atentia asupra problemelor zonei euro: "Este incompleta pentru ca a pornit cu un singur picior - politica monetara comuna, dar fara o politica fiscala comuna. Euro e ca o moneda fara stat. De-abia acum se discuta vartos despre asta".

Totusi, spune Daniel Daianu, fixarea obiectivului 2019 are si o parte buna: "Poti sa spui ca aderarea la zona euro este mijlocul prin care stimulam realizarea unui program de dezvoltare. Numai ca trebuie sa definim foaia de parcurs. Si sa treaca pe langa noi 2019 fara sa nu intram, putem constata ca ne-a ajutat sa ne mobilizam pentru ca altfel nu suntem in stare".

Ziare.com te invita la dezbatere. Ar trebui sa fie intrarea in zona euro noul proiect de tara al Romaniei? Putem fi pregatiti pana in 2019? Ar trebui sa ne dorim acest obiectiv?
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5355 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
albakazapada
rank 5
banii nu ajung la toti sa traiasca bine.....
experienta grecilor modelul de analizat ce-au fost ce-au ajuns si tocmai ei care au fost in grecia antica primii in toate domeniile din acea epoca...
liviu_69
rank 5
Interesul politicului
Politicienii NU vor trecerea la EURO deoarece s-ar vedea clar incopetenta acestora.
Leul acopera saracia si furturile!
obiectiv21
rank 3
De ce ?
Intrebarea nu are deocamdata un raspuns public convingator : De ce sa schimbam moneda nationala ?
coolsnow
rank 5
pentru toti pseudoeconomistii lui peste, cosea, daianu & co
Moneda este o conventie de plata iar daca aceasta conventie se numeste euro sau leu conteaza fix 0 atata timp cat regulile conventiei sunt respectate. Numai ca regulile conventiei numita euro sunt fixe si transparente iar cele ale conventiei numita leu sunt mult mai usor de modificat de catre politicieni iresponsabili, de fapt in permanenta guvernul are tendinta de a profita cu orice mijloace in scopuri electorale de moneda locala.
Problema este ca politicienii nostrii isi doresc o moneda pe care sa o poata slabi artificial atunci cand politicile pe care le adopta sunt dezastruoase cu scopul de a ascunde furturile si catastrofele pe care ei le provoaca. Iar pseudoeconomistii care pledeaza pentru conventii slabe nu sunt altceva decat politruci numiti in functii cu responsabilitati economice.
liviu_69
rank 5
CORECT
clar si concis.
TaraVrancei
rank 5
...
.. personal, nu am caderea sa judec componenta "tehnica" a acestei decizii .. dat fiind ca va influenta politicile nationale in mediul european si mondial, cred ca aceasta decizie nu sepoate lua decat cu consultarea populatiei, prin referendum national .. dar nu printr-un simulacru, asa cum si-au votat Legea Referendumului politicienii, ci prin unul care cu adevarat sa reprezinte vointa polatiei .. bineinteles ca dupa ce se creeaza toate conditiile ca si toti romanii aflati peste granitele tarii sa poata sa-si exercite dreptul constitutional de avota ! ..
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor