Cresterea economica, doar pe hartie, nu in buzunarele romanilor - Interviu cu Bogdan Glavan

Datele statistice arata ca desi Romania a inregistrat crestere economica in ultimii trei ani, venitul mediu lunar real al unei gospodarii a scazut cu circa 10%, si asta din cauza inflatiei, spune Bogdan Glavan.

"Este o crestere economica ale carei beneficii nu se resimt la nivelul societatii", mai subliniaza acesta intr-un interviu acordat Ziare.com, pornind de la calculele facute pe blogul sau in baza datelor oferite saptamana aceasta de Institutul National de Statistica.

Bogdan Glavan, profesor universitar de economie si Director al Centrului de Economie Politica si Afaceri "Murray Rothbard" din cadrul Universitatii Romano-Americane, explica de ce venitul mediu al unei gospodarii creste mai repede in Bulgaria decat in Romania si ce trebuie sa facem daca vrem ca romanii sa aiba din ce in ce mai multi bani in buzunare.

Dvs. ati afirmat ca desi Romania a inregistrat in ultimii 3 ani crestere economica, venitul real al gospodariilor "s-a scufundat". Pe ce va bazati?

Sunt datele oferite de INS cu regularitate, atat trimestriale, cat si anuale. Aceste date arata ca in fiecare an venitul mediu lunar creste, insa intr-un ritm inferior inflatiei, astfel incat venitul real scade. Practic, cu exceptia anului 2010, in care venitul mediu lunar a scazut ca urmare a ajustarilor facute (si prin taierea salariilor bugetarilor, si in sectorul privat) in contextul crizei, din 2011 incoace venitul mediu pe gospodarie a crescut, insa ritmul de crestere a fost mai mic decat rata inflatiei.

Eu am ajustat aceste valori nominale cu rata inflatiei si am exprimat venitul mediu in preturile anului 2009, care este an de baza.

Daca raportam venitul mediu lunar din 2013 la preturile anului 2009, descoperim ca el este cu aproximativ 10% mai mic. Deci gospodariile din Romania nu au ajuns inca la acelasi venit real ca inainte de criza, din contra, sunt consistent mai mai jos decat acel nivel.

Dar, pana cand vom avea o valoare unanim acceptata a ratei medii a inflatiei pe 2013 nu putem sti exact daca venitul real pe anul trecut a crescut foarte putin, practic a stagnat, sau din contra, a scazut. Daca folosim datele INS care sunt identice cu cele raportate de Eurostat, vedem ca venitul gospodariilor in 2013 a crescut foarte usor, practic a stagnat. Dar daca folosim rata inflatiei oferita de BNR, care este mai mare, atunci vedem ca venitul real chiar a scazut in 2013.

Guvernantii se lauda cu mari performante economice. Cine e de vina ca romanii nu au mai multi bani in buzunare, nu resimt nicio imbunatatire, ba din contra dupa cum spuneti dvs.?

Romania nu este un caz singular si nici nu este aceasta singura perioada din istorie in care se intampla asa ceva. Am avut si alte perioade de crestere economica in care cresterea venitului real nu a fost nici pe departe similara cu cresterea PIB, si asta pentru ca ea este inflationista, pe de o parte, si decurge, contabil vorbind, din niste elemente care au prea putina legatura, sau chiar niciuna, cu realizarile majoritatii populatiei.

Concret, in cazul de fata, vorbim despre o crestere realizata din agricultura sau din exporturi, care afecteaza o mica parte din populatia Romaniei. In cazul exporturilor, de exemplu, vorbim doar de cateva, cheie, de cateva companii, in esenta de o forta de munca foarte putin numeroasa ocupata in aceste sectoare. Prin urmare este firesc ca in cazul majoritatii romanilor, deci, statistic vorbind in cazul mediei, sa nu se simta aceasta crestere economica.

Este o crestere economica ale carei beneficii nu se resimt la nivelul societatii.

Ati mai afirmat ca asistam la "redistributia de avutie", la "imbogatirea unora pe spinarea altora". Puteti sa detaliati?

Ne intoarcem la PIB. Atat in Romania, cat si in alte tari, am auzit afirmatii de genul "nivelul de viata nu poate creste decat daca cresterea economica depaseste 5%". Au spus-o si fosti ministri, si analisti, si in Romania, si in alte tari.

Asta vine din faptul ca modul de calcul al PIB face ca acest construct sa aiba limitarile lui. El nu surprinde, de fapt, ce se intampla cu productia in detaliu in societate si cu veniturile indivizilor.

Este un construct foarte simplificat si atunci, daca anumite elemente din el cresc, ca urmare a diversi factori sau conjuncturi favorabile (Guvernul subventioneaza anumite ramuri sau daca crestem din pix bugetul invatamantului sau o alta ramura bugetara, de exemplu) atunci PIB-ul creste, dar trebuie sa tinem cont ca aceste ramuri nu produc servicii care sunt tranzactionate pe piata.

La o crestere foarte mica, este foarte posibil ca ea sa fie relevanta contabil, dar lipsita de relevanta economica. Acesta este motivul pentru care, pe hartie avem o crestere a bunastarii, dar in realitate vedem ca anumite sectoare ale economiei, indivizi, saracesc, pentru ca pierd resurse, in timp ce ele se duc catre acele sectoare care sunt foarte bine reliefate in PIB. O crestere de PIB de 3% poate sa ascunda, de fapt, doar o redistributie a avutiei intre sectoare. Unele sunt privilegiate de acest calcul statistic.

Intr-o analiza pe care ati publicat-o in ianuarie ati aratat ca venitul mediu al unei gospodarii creste mai repede in Bulgaria decat in Romania. Cum sa ne explicam? Ce fac bulgarii si nu facem noi, romanii?

Stim ca fiscalitatea in Bulgaria este mai mica decat in Romania, din orice punct de vedere. Impozitele sunt mai mici acolo decat aici, orice impozit am lua. Deci putem vorbi despre un mediu fiscal mai prietenos cu productia in Bulgaria. Asta arata statistica, si ea e uniforma, stabilita conform ultimei metodologii internationale. Nu calculeaza ei altfel decat noi, prin urmare, daca asa arata cifrele, asa este.

Raspunzand la intrebarea dvs, ar trebui sa aiba loc o crestere a veniturilor unei mase mari de cetateni. Productivitatea unor mase mari de cetateni trebuie sa creasca, iar asta se poate intampla intr-un singur mod (cresterea productivitatii are o singura cauza necesara si aproape suficienta): prin acumularea unui volum de capital mai mare si a investirii lui in mod judicios. Pentru ca noi putem sa avem un volum mare de capital, dar daca il investim prost se intampla ce s-a intamplat in timpul comunismului, nu crestem productia, sau patim cum am patit in anii 2004-2008, cand, la fel, am investit foarte mult, dar nu am facut decat sa intram in criza.

Singura solutie in Romania este sa se acumuleze capital si sa se investeasca (fie de catre noi, fie prin atrageri de investitii straine) valori foarte mari in foarte multe sectoare ale economiei.

Cum realizam acest deziderat? Trebuie sa devenim o tara la fel de atractiva pentru investitii sau chiar mai atractiva decat Bulgaria cel putin. Tine si de contextul international, desigur, nu putem spune ca suntem doar noi responsabili, dar tine si de politica Romaniei, or aceasta este una care sufoca, descurajeaza investitiile.

Nimeni nu e nebun sa investeasca intr-o tara unde nu stie cum se schimba codul fiscal si de cate ori pe an, ce politica va adopta urmatorul guvern si asa mai departe.

Fondurile europene nu ne-ar prinde bine? De ce fug autoritatile romane de ele?

Eu sunt mai degraba un critic al fonduriloe europene pentru ca ele sunt o forma de ajutor public, de asistenta publica pentru dezvoltare si s-a tot oferit in istorie, cel putin dupa Al Doilea Razboi Mondial incoace. Istoria demonstreaza ca aceasta asistenta, oriunde a fost ea folosita, in Europa, in tarile mediteraneene, in Africa, de catre Banca Mondiala sau SUA, in Orientul Mijlociu, oriunde, nu a dus nici pe departe la rezultate scontate, niciunde.

Din contra, a descurajat acumularea interna de capital si a creat o clasa sociala, un grup de oameni care s-au specializat in fructificarea, vanarea, acestor bani publici, care au actionat mai departe ca un fel de capuse.

Impresia mea este ca acest lucru se intampla foarte bine si in Romania. Cata vreme Romania figureaza pe ultimele locuri in clasamentele mondiale anticoruptie, ale transparentei etc, este o iluzie sa credem ca fondurile europene pot fi cheltuite eficient.

Sigur, avem contraexemplul Poloniei, care a atras multe fonduri europene. Dar le-a si cheltuit mai eficient. Cata vreme Romania nu se ridica la nivelul de competenta si onestitate pe care o are o tara ca Polonia sau ca tarile nordice, nu putem vorbi de faptul ca investitiile publice au vreo sansa sa duca economia in sus, indiferent de unde vine finantarea, din vestul Europei sau de la bugetul nostru.

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...

Amazon spiona concurența cu o divizie secretă. Angajații companiei se dădeau drept antreprenori pentru a strânge informații

Angajaţii Amazon au „pozat” drept comercianţi terţi pentru a aduna informaţii de la Walmart, eBay şi alţi rivali ai gigantului american. Aceștia au avut acces la sistemele concurenței...