Patru intrebari cheie despre Fondul Suveran de Investitii

Se discuta in aceste zile din ce in ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FDSI) al Romaniei, despre necesitatea si modalitatea de structurare si functionare a lui. Subiectul a fost lansat inca din campania electorala, iar acum multi asteapta cate ceva de la acest fond.

Unii se gandesc ca el va face "marete, din nou", niste companii de stat, altii ca va masca ineficientele acestor companii sau ca fondul este doar un instrument de a scoate in afara bilantului statului niste deficite si datorii viitoare, scrie consultantul financiar Cristian Tudorescu pentru Curs de Guvernare.

Mai nou, se vehiculeaza varianta de a avea doua astfel de fonduri, cu domenii de actiune diferite, insa intrebarile de baza enumerate mai jos raman valabile.

Ideea de Fond Suveran suna bine atunci cand se citeaza exemplul Norvegiei. El exista acolo de cateva decenii, investeste si la nivel international, iar uneori devine un "buffer" in perioadele de criza sau de incetinire economica.

Vom reusi sa replicam miracolul norvegian? Ideile PNL si PSD ca sa avem si noi autostrazi si spitale

Insa atat geografic, cat si cultural, Romania este departe de Norvegia, iar acest exemplu este pur si simplu din alta liga.

Mai aproape de noi, Polonia a incercat crearea unui astfel de vehicul suveran. Fondul polonez isi propune sa incurajeze anumite domenii - cum ar fi sectorul energetic sau sprijinirea firmelor poloneze orientate catre export si extindere regionala. S-a infiintat in 2012 si a inceput investitiile in 2014, fiind acum mult in urma planului initial.

Daca s-ar merge pe modelul polonez, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezinta acum, ci de extinderea atributiilor unor institutii deja existente: de pilda, bancile noastre, asa numite "de dezvoltare", sa se comporte ca banci de dezvoltare in mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin si garantare, statul sa incurajeze expansiunea capitalului romanesc.

Nu cred ca initiatorii de la noi s-au gandit in mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci cand au avansat crearea Fondului Suveran al Romaniei. Modelele sunt enuntate doar formal, pentru a justifica ideea ca si in tara noastra ar trebui sa avem un astfel de Fond.

Patru intrebari-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii catre succes sau insucces

In comunicarile publice s-a avansat cifra de 10 miliarde de euro ca prima borna de atins pentru FSDI.

Cum s-ar alimenta fondul intr-o prima faza? Pesemne, din detinerile semnificative ale statului in diverse companii. Pe langa aceste active, se mizeaza pe atragerea altor fonduri sub forma de imprumut, acele emisiuni de obligatiuni care sa mareasca anvergura intregului vehicul la cateva zeci de miliarde de euro in viitor.

De remarcat faptul ca, inca de la momentul audierilor in Parlament, ministrul Finantelor, Viorel Stefan, a enuntat urmatorul adevar: "Fondul va trebui sa fie validat de piata, altfel ar putea fi un esec".

Intrebarea 1: Ce se va intampla dupa constituirea fondului?

Daca fondul devine un jucator activ in economie, respectiv va vinde treptat unele participatii ale sale deblocand astfel capital, iar banii vor fi reinvestiti in alte proiecte - acelea de viitor si de dezvoltare - am putea avea un mecanism util pentru Romania.

Insa avem aici o prima bariera psihologica si/sau ideologica: va fi dispus fondul sa vanda din participatii si sa continue listarile de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a ramas in portofoliu?

Alternativa nefericita va fi ca o noua structura birocratica suplimentara - board al Fondului, reprezentanti in CA-urile companiilor - sa stea pe un munte de 10 miliarde de euro si sa astepte dividende de pe unde se poate.

Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar daca s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fasa, pentru ca nu isi justifica existenta si eficienta.

Intrebarea 2: Cine ar selecta investitiile, pentru a nu avea un Fond pentru avioane, vagoane si reactoare nucleare, asa cum reiese din programul de guvernare?

"Fondul va duce, printre altele, la aparitia a numeroase fabrici in agricultura si industrie, dar si la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Santierul Naval Constanta, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel incat acestea sa-si poata extinde activitatea sau, dupa caz, sa achizitioneze noi capacitati: flota de avioane, de nave, de garnituri de tren" - extras din programul de guvernare.

Poate ca aceasta enumerare de companii este pentru a trezi eventualele nostalgii legate de agricultura, de industrie si de anvergura unor companii de stat.

Citeste mai departe restul celor patru intrebari cheie despre Fondul Suveran de investitii pe Curs de Guvernare

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Google oferă acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto

Google a anunțat că va oferi acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto din Google Photos, care anterior erau disponibile doar contra cost. Începând cu luna...