Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobanzii cu care se imprumuta bancile intre ele pentru a-si acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de la nivelul relativ scazut din urma cu o luna pana in apropierea dobanzii de politica monetara (DPM - pastrata la 1,75% pe an), BNR a transmis cateva mesaje cel putin la fel de importante ca interventia prin care a imprumutat ceva mai mult de 9 miliarde de lei bancilor.
In treacat fie spus, creditele bancare a caror dobanda (implicit rata lunara) depinde de indicatorul ROBOR au fost luate (pe perioade de 20 - 30 de ani) tocmai pentru a accesa mai usor banii si a beneficia de perioadele cu dobanda mai scazuta in raport cu DPM. Daca ar fi fost luate cu dobanda fixa, rata ar fi fost constanta dar semnificativ mai mare, riscul de variatie (cu rele, dar si cu bune!) fiind preluat de banca.
Dincolo de emotia de moment si indiferent cine se va ocupa de politica monetara pe parcursul zecilor de ani de plata (sa vedem cine va mai fi de vina cand vom trece la euro), e de presupus ca situatiile ce pot apare in viitor vor putea fi mai complicate, mai ales daca estimarile de crestere a inflatiei, inclusiv pe canalul legaturilor cu partenerii europeni, se vor materializa.
Cum obisnuia sa spuna regretatul bancher Bogdan Baltazar - care a ramas in conducerea BRD si dupa privatizare dar a fost si purtator de cuvant al Guvernului pe la inceputul anilor '90 - situatia actuala aduce, din perspectiva celor care au apucat sa-si cumpere casa pe credit (cu banii GARANTATI plasati in vreo 15 milioane de conturi bancare), cu "manque a gagner", cum s-ar spune in franceza.
Citeste mai multe despre Mesajele Bancii Centrale si decodificarea lor - dincolo de ROBOR pe www.cursdeguvernre.ro