Cine e de vina ca nu avem un presedinte? - Sondaj Ziare.com

Duminica, 12 August 2012, ora 13:16
8645 citiri
Cine e de vina ca nu avem un presedinte? - Sondaj Ziare.com

Intrebarea din titlu poate starni controverse, iar multe voci vor raspunde ca, de fapt, avem un presedinte. El este fie cel interimar, Crin Antonescu, fie cel ales in 2009 si apoi suspendat in 2012, Traian Basescu, fie amandoi. Iar intrebarea aceasta este: de ce avem inca doi presedinti, in loc de unul singur?

In ultimele 37 de zile, multe dintre stirile cu Crin Antonescu sau Traian Basescu incepeau cu formula "Presedintele interimar", respectiv "Presedintele suspendat". Iar de atunci fiecare dintre ei se lupta scape de povara celui de-al doilea cuvant.

Istoria este cunoscuta. Pe 6 iulie, 256 de parlamentari au votat suspendarea presedintelui Traian Basescu. Deoarece liderul de atunci al PNL, Crin Antonescu, il inlocuise pe Vasile Blaga in frunea Senatului, el a devenit presedinte interimar. Au urmat trei saptamani de campanie electorala pentru referendumul de demitere din 29 iulie, urmate de votul alegatorilor romani.

O suspendare previzibila: Basescu, inlocuit de Antonescu la Cotroceni

Pana aici, totul a decurs conform tiparelor, dar s-a poticnit in momentul numaratorii voturilor - doar 46,24 la suta dintre cei inscrisi pe listele electorale permanente au fost prezenti la vot. Insuficient pentru ca Traian Basescu sa fie demis din functie, indiferent cate voturi ar fi fost pentru inlaturarea sa, deoarece Curtea Constitutionala hotarase ca este nevoie de prezenta la vot a 50 la suta plus unu din numarul de alegatori pentru ca referendumul sa fie declarat valid. Prin urmare, prag electoral neatins, referendum invalid, Traian Basescu urma sa raman presedinte.

Referendum 2012: Rezultate finale - Prezenta a fost de 46,24%

USL a reactionat si a cerut Curtii Constitutinale, care urma sa se pronunte asupra valabilitatii referendumului, sa il declare valid si in lipsa pragului electoral, motivand prin faptul ca, dintre cei prezenti la vot, o majoritate zdrobitoare de 87,52 la suta a fost pentru demiterea lui Traian Basescu. Totodata, Crin Antonescu l-a acuzat pe presedintele suspendat ca, impreuna cu PDL, ar fi indemnat populatia sa sa nu voteze, pentru a determina invalidarea referendumului.

In plus, reprezentantii USL au sustinut ca pe listele electorale permanente nu se mai afla 18,3 milioane de romani, ci in jur de 15 milioane, ca urmare a recensamanatului din 2011, ale carui rezultate provizorii arata ca populatia Romaniei s-a redus la 19 milioane de locuitori. Astfel, cele 8,5 milioane de romani prezenti la vot ar fi dus la validarea referendumului. Nu in ultimul rand, au aparut discutii referitoare la dreptul de vot al romanilor din strainatate.

Referendum 2012: CCR decide pe 12 septembrie - Antonescu ramane interimar

De cealalta parte, Traian Basescu si PDL au considerat referendumul corect, apreciind ca numarul de electori este chiar mai mare decat cel prezent pe listele electorale permanente, mizand pe prezenta altor zeci sau sute de mii de alegatori.

Drept urmare, Curtea Constitutionala a amanat luarea unei decizii in cazul referendumului pentru demiterea presedintelui pana pe 12 septembrie, data care ulterior a fost devansata pentru 31 august, pentru ca apoi sa fie vehiculata o data de la jumatatea lunii august.

Judecatorii CCR au respins cu unanimitate toate solicitarile depuse de USL, presedintii celor doua camere ale Parlamentului si de catre alti cetateni. Magistratii au precizat insa, pe 2 august, ca nu s-au putut pronunta asupra primului punct discutat, si anume "confirmarea rezultatelor referendumului" pentru ca li s-au oferit informatii contradictorii din partea institutiilor statului in ceea ce priveste numarul de alegatori din Romania.

CCR a cerut sa fie actualizate listele electorale permanente, pentru a putea fi luata o decizie bazandu-se si pe aceste cifre.

Scrisoare MAI catre CCR: Nu stim cati alegatori sunt pe listele permanente

Ce a urmat a fost o serie de audieri la Parchet, demiteri si rasturnari de situatie in cazul reactualizari listelor electorale si a stabilirii numarului de persoane cu drept de vot din Romania, vorbindu-se chiar si de un mini-recensamant. Rand pe rand, au fost audiati la Parchet, printre altii, Vergil Voineagu - presedintele Institutului National de Statistica, Ana Maria Patru - presedintele Autoritatii Electorale Permanente sau chestorul Constantin Manoloiu - seful Directiei pentru Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne. Totodata, ministrii Ioan Rus si Victor Paul Dobre si-au dat demisia din fruntea Internelor si Administratiei.

In plus, secretarul de stat in MAI, Ioan Cabulea, a fost pus sub acuzare pentru abuz in serviciu dupa ce a fost audiat de Parchet, in scandalul listelor electorale de la referendum, iar fostii ministri Victor Paul Dobre si Ioan Rus au fost interceptati telefonic in timp ce discutau despre scandalul cifrelor de la referendum, fostul sef de la Interne spunand ca nu va semna niciun om in plus, deoarece nu vrea sa isi petreaca batranetile in puscarie.

Interceptari Rus-Dobre: Nu semnez niciun om in plus, nu vreau sa-mi petrec batranetile in puscarie (Video)

Nu in ultimul rand, CCR a trimis o erata catre Guvern, luni seara, in care arata ca, din greseala, un paragraf esential care mentiona faptul ca listele electorale permanente ii cuprind pe toti romanii cu drept de vot, inclusiv romanii cu domiciliu in strainatate, nu a fost introdus in decizia luata anterior de judecatorii Curtii Constitutionale.

Erata cuprindea urmatorul paragraf: "In speta, insa, sunt aplicabile dispozitiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea presedintelui si ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul". Practic, spun articolele de lege mentionate in paragraful de la CCR, listele electorale permanente ii cuprind pe toti romanii cu varsta de peste 18 ani, care au drept de vot.

Ion Predescu (CCR): Erata publicata ulterior in Monitorul Oficial, o decizie politica

Erata CCR - Radu Stroe spune ca e fals. Constitutionalistii explica de ce nu ar conta asta

USL, prin vocea presedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, a raspuns ca erata reprezinta un fals si ca unii membri ai CCR ar putea fi chiar suspendati si inlocuiti, facand referire la judecatorii care au participat la aceasta actiune. Primul vizat de aceste declaratii ar fi chiar presedintele CCR, Augustin Zegrean. USL se bazeaza pe faptul ca doi judecatori au spus public ca erata CCR si unele adrese nu sunt asumate de intregul plen.

Plangere penala impotriva CCR - judecatorii, acuzati de fals in acte

Acestea fiind, pe scurt, datele referitoare la referendumul pentru demiterea presedintelui si evenimentele care au urmat publicarii rezultatelor finale ale votului, Ziare.com va invita la o dezbatere si va intreaba cine este vinovat ca, la 37 de zile de la suspendarea presedintelui si la 13 zile de la referendum, romanii nu stiu inca cine este presedintele tarii.

Crin Antonescu si USL, care au cerut validarea referendumului, chiar fara prag electoral, si au afirmat ca pe listele electorale sunt mai putini alegatori? Traian Basescu si PDL, care cer respectarea conditiilor de desfasurare a referendumului, chiar si in conditiile unei infrangeri zdrobitoare la vot? Romanii care nu au votat si au determinat invalidarea referendumului? Datele MAI, INS, AEP si ale altor institutii, referitoare la numarul total al romanilor si al celor cu drept de vot? Deciziile, amanarile si eratele judecatorilor CCR?

Citeste si:
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....