Editorial: Ia tara si umbla!

Daca tot isi doreste Traian Basescu puteri sporite, si punandu-ma in locul sau, il inteleg perfect, nu pricep de ce nu merge pana la capat cu proiectul reformei constitutionale si nu-si asuma proiectul unei republici prezidentiale.

O atare idee n-ar starni alte reactii decat cea avansata in prezent, deoarece de unde ai lua-o, tot acolo ai ajunge: vrea sa aiba un cuvant de spus despre tot ce misca, de la controlul nasterilor la rachetele lui Mircea Geoana.

Poate ca daca obtii intreaga putere, ai si intreaga responsabilitate, s-o fi gandit presedintele. Or in tara sa, o Romanie aparent gravida, deci cu potential care asteapta un guvern competent pentru a-i scoate fiinta la lumina, dar in realitate umflata de bomboane, a raspunde pentru raul, ramul e un angajament vecin cu inconstienta.

Pe actualele coordonate, seful statului are cea mai mare legitimitate, dar puterea zemoasa, datatoare de sentiment, se afla la premier. Si rar s-au intalnit situatii cand spunand un presedinte roman "dati-mi un trup, voi, muntilor" sa se iveasca un Emil Boc. Deci nu se pune. Decat ca este!

Nici varianta cu desemnarea presedintelui de catre parlament nu este solutia in aceasta etapa a maturizarii romanilor, cu toate ca ar reteza din radacini categoria cu care ne-am obisnuit, pornita de la declaratii musculare si ajunsa la conflict intre institutii, unde aribitru, in functie de ratiuni oculte, este Curtea Constitutionala.

Basca faptul ca nu le poti lua oamenilor tot ce le-a mai ramas in povestea frumoasa a delegarii suveranitatii, unde li se spune ca vointa lor este lege, si votul lor conteaza.

Prin urmare, solutia republicii prezidentiale mi se pare cea mai valabila. Deoarece seful statului ar deveni si prim-ministru, posibilitatea razboaielor pe care le cunoastem atat de bine incat le-am putea pune-n teze de doctorat ar fi eliminata. Ar mai ramane parlamentul, cu care administratia prezidentiala ar avea aceleasi raporturi ca in Statele Unite ale Americii.

Intrebarea care bazaie, ca o simt in ceafa: cum sa faci o Lege fundamentala pentru un singur om? Cred ca putem sa depasim aceasta etapa, sa nu personalizam, si sa privim in perspectiva.

Pornim, intr-adevar, de la experientele generate de un om, dar rezolvam niste probleme cu care se vor confrunta si ceilalti presedinti si premieri.

Idee pe care ar trebui s-o analizeze si PSD, in loc sa combata proiectul unei republici prezidentiale, sau sa se teama ca va fi urmatoarea etapa. Pentru ca le ofera argumente in a o sustine.

Traian Basescu nu e vesnic, si poate ca nu dobandeste inca un mandat. Dar problemele vor ramane, indiferent cui am evita sa-i spunem "ia tara si umbla". Mai ramane insa sa fim barbati, si sa nu ne incurcam in jumatati de masura. Ce-i drept, nu exista precedent.

Cristian Mihai Chis

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...