UDMR se afla intr-o situatie extrem de delicata dupa primul tur al prezidentialelor. Maghiarii nu mai vor sub nicio forma inca o tura de opozitiei si au spus clar ca obiectivul lor numarul unu este revenirea la putere.
Situatia este insa atat de fluida, iar conflictele de interese, inclusiv dintre ei si propriul electorat, atat de mari incat e greu pentru liderii UDMR sa faca o miscare decisiva.
In ce situatie sunt maghiarii?
Kelemen Hunor a reusit un scor slab la prezidentiale, 3,83%, mult sub scorul partidului, 8,92%, la europarlamentarele din vara. De atunci si pana acum s-a intamplat un singur lucru notabil: UDMR s-a lipit de PSD in incercarea de a impune un premier.
Pe de alta parte, vedem ca in Harghita si Covasna, de obicei fruntase la capitolul prezenta, mobilizarea la vot a fost slaba, sub media nationala. Secuii care s-au dus totusi la vot l-au preferat pe Traian Basescu, ascultand mai degraba de indemnul premierului de la Budapesta, in defavoarea celui venit de la liderii UDMR.
Se pare ca electoratul maghiar nu a uitat ceea pentru liderii UDMR mai reprezinta doar un detaliu istoric: cei care s-au opus categoric intrarii UDMR la guvernare in decembrie anul trecut a fost PSD, nu PD-L. Iar argumentele nationaliste invocate atunci, cum ca filialele PSD din Transilvania resping categoric alianta cu UDMR, nu le-au picat deloc bine maghiarilor.
In aceste conditii, e clar ca se profileaza un clivaj intre uniune si electoratul sau, la fel ca la referendumul de demitere a presedintelui. Iar acest clivaj putea fi accentuat de hotararea liderilor UDMR de a-l sustine pe Mircea Geoana in cadrul unei coalitii de care sunt legate marile lor interese economice personale.
Una peste alta, daca electoratul maghiar pare sa-l prefere preponderent pe Traian Basescu, liderii Uniunii se duc intins catre Mircea Geoana. Se duc ei, dar nici nu i-ar tranti usa drept in nas actualului presedinte, pentru ca nimeni nu poate garanta in acest moment victoria candidatului social democrat, asa ca loc de buna ziua trebuie lasat, nu-i asa.
Si mai e un aspect: UDMR face parte, alaturi de PD-L din grupul popularilor din Parlamentul European. Sustinerea unui social democrat in defavoarea unui popular declarat ar putea starni acolo cateva ridicari din sprancene pe care politicienii maghiari nu si le doresc deloc.
Si atunci cum sa impace liderii UDMR toate caprele si toate verzele care s-au inghesuit in sediul din strada dr. Lister?
Printr-o smecherie, ca doar atatia ani de strecurare in Palatul Victoria, sau macar prin preajma lui, le-au asigurat o experienta deloc de neglijat. Iar smecheria se numeste Klaus Iohannis.
UDMR a semnat doar cu liberalii un acord de sustinere a lui Klaus Iohannis pentru functia de premier. Au si un argument valabil: primarul Sibiului face parte dintre minoritatile nationale, deci e, intr-un fel, de-a lor. Nicio vorba despre Mircea Geoana si PSD.
Acordul de sustinere a lui Mircea Geoana a fost incheiat apoi de PNL, tot pornind de la Klaus Iohannis. Pe principiul daca A=B, iar B=C atunci A=C, sigur ca UDMR il sustine, implicit, pe Mircea Geoana in cadrul asa numitului proiect Iohannis, dar cumva din culise.
In cazul victoriei lui Mircea Goana, UDMR s-ar aseza si el la ospatul bugetar, nu pentru ca PSD s-ar fi indragostit brusc ce ea, ci pentru ca fara maghari nu se poate alcatui o majoritate consistenta.
Daca insa Mircea Geoana va pierde, nimeni nu va putea spune ca UDMR l-a sustinut cu subiect si predicat pe invins, ceea ce intr-un fel, ar fi si in avantajul PD-L, care, vrand-nevrand, ar trebui sa bata din nou palma cu UDMR, tot in vederea constituirii unei majoritati.
