Basescu va cuvanta tot mai des (Opinii)

Daca presedintele n-ar fi dorit cu tot dinadinsul sa devina jucator, si nu unul oarecare, aparitiile sale publice ar fi avut loc numai cu ocazia unor evenimente precum intalniri cu mari personalitati politice ale altor state sau ca desemnarea prim ministrului, semnarea decretelor de numire a ministrilor, procurorilor, judecatorilor ori a ambasadorilor. Poate si prezenta la parade, sarbatori oficiale, evenimente culturale.

Pentru a-si satisface insa dorinta de jucator are nevoie de o relatie speciala cu alegatorii.

Noroc de raspandirea fara precedent a televiziunilor, a Internetului si a altor medii, fiindca altfel ar fi trebuit fie sa transmita mesaje prin presa si radio, fie sa calatoreasca din catun in catun, ca pe vremuri.

Dar norocul e doar aparent: cu cat se inmultesc mesajele, cu atat mai mare e saturatia, iar cand aceasta atinge o anume cota, nu mai e nimic de facut.

Cauza?

Pana la ultima Conventie Nationala a PDL, lucrurile erau mai simple: dl Basescu transmitea un mesaj "romanilor" printr-o aparitie publica, de obicei la tribuna Cotrocenilor sau la TV, iar liderii, activistii si formatorii de opinii se ocupau cu mare constiinciozitate si chiar scrupulozitate de explicitarea si raspandirea acestuia direct din studiouri sau prin presa lor de influenta.

Necastigand motiunea aliatei sale, Elena Udrea, dlui Basescu i s-a dat a intelege ca nimeni altcineva nu mai poate fi stapanul partidului decat propriii membri, adica in PDL va domni cu adevarat democratia interna de partid. Aceasta nu a insemnat automat ca fostul sau lider n-ar mai putea beneficia in continuare de o buna intelegere a staff-ului. Ceea ce se si intampla.

Speriat insa de dimensiunea pierderii, a urmat discursul lacrimogen-romantat de adio la PDL-FSN de sambata seara, unul dintre cele mai anapoda mesaje trimise vreodata de un sef de stat, unul care prin Constitutie si cutume trebuie sa se afle deasupra sau in afara tuturor jocurilor politice.

Mesaje sau initiative politice?

Ce mesaje atat de importante are de transmis presedintele direct poporului, ca trebuie sa iasa aproape zilnic in spatiul public? Daca am apela la statistica, am observa ca arareori mesajele se adreseaza direct poporului elector, cel mai adesea tinta fiind politicienii opozanti, inamicii si concurentii pe acelasi culoar, apoi partidele, institutiile statului de drept, firmele, televiziunile, ziarele, mass-media, sectoarele, sectiile, localitatile conduse de acestia si de oamenii lor.

Care este continutul mesajelor, care sunt principalii vectori de comunicare prezidentiala? Incercam o selectie a celor mai rascolitoare si intrigante.

2004: dupa ce reuseste aducerea la putere a Aliantei DA cu aportul PUR, declara solutia imorala, ca apoi sa ceara alegeri anticipate spre a-l putea debarca pe prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu. Esuand, incearca varianta Udrea, cea a "biletelului galben", apoi roz...

Are nevoie la inceputul lui 2009 de PSD pentru a-si realiza visul de a realiza o majoritate parlamentara "atotreformatoare", dar gaseste cu cale sa aplice dupa 9 luni scenariul Tariceanu, ca sa scape de PSD, titular al postului de ministru de Interne in Guvernul Boc prin vice-prim-ministrul Dan Nica, ceea ce i-ar fi stricat "jocurile" dlui Basescu in campania prezidentiala din 2009.

Zis si facut: Dan Nica este demis in octombrie, acelasi an, provocand demisia tuturor ministrilor PSD. Reformele? Au ramas din nou la stadiul discursiv.

Ce e de facut?

Iar insiruirea ar putea continua... Din pacate, continutul si vectorii ramanand aproximativ aceiasi, repercusiunile n-au intarziat: un prim referendum in 2007, scaderea cotei de incredere, o usoara revenire si recastigarea unui al doilea mandat in 2009, o noua suspendare, dupa care lucrurile devin si mai complicate.

Atat de complicate, ca la Conventia din 23 martie, pierde sprijinul propriului partid.

In aceste conditii, pentru satisfacerea statutului de presedinte-jucator i-a ramas o singura varianta: sa se adreseze el insusi poporului prin mass-media, intrucat contactul direct cu masele prin asa-numitele si aranjatele bai de multime nu mai poate fi productiv si nici posibil.

In aceasta situatie, are doua variante: fie descopera mesajul salvator cu care sa reuseasca intreruperea declinului actual de imagine, lucru care nu le-a reusit nici lui George Bush, nici lui Nicolas Sarkozy in ultima parte a mandatului, fie audienta sa va cadea cu totul in derizoriu. Dilema din care nu se stie cum va iesi.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...