Traian Basescu in cautarea planului B

Autor: Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Luni, 30 Iunie 2008, ora 17:10
8658 citiri
Traian Basescu in cautarea planului B

Traian Basescu trebuie sa-si fi dat seama ca PD-L nu va putea si, probabil, nici nu prea vrea sa guverneze singur, adica nu se va apropia la parlamentare de scor peste 40 la suta.

O fi inteles si ca extragerea din PSD a grupului de la Cluj nu are cum sa-i aduca procentele salvatoare, iar experienta PLD trebuie sa-i fi aratat ca ruperea unei noi aripi din PNL nu inseamna obligatoriu si ruperea elctoratului aferent.

Asadar, presedintele ar putea fi in situatia in care sa abandoneze planul A, in virtutea caruia a actionat pana acum. Dincolo de obligatoria analiza a acestui esec ar fi de asteptat ca Traian Basescu sa scoata sertar planul B.

Care plan B? Ma tem foarte tare ca presedintele nu are un astfel de plan B, si daca suspiciunea mea se adevereste eroarea este ucigatoare pentru un politician si un joc politic la un nivel atat de inalt. Inexistenta acestui plan B ar putea reprezenta de fapt adevarata limita a lui Traian Basescu pe care daca nu si-o constientizeaza rapid, n-are nicio sansa sa si-o depaseasca.

La volanul buldozerului, pe drumul iadului

Eu cred ca premisele de la care a plecat Traian Basescu la inceputul mandatului sau au fost in cea mai mare parte corecte. El s-a declarat inca din campania electorala un presedinte jucator si a fost votat ca atare.

Dupa alegere, Traian Basescu a fost consecvent cu sine insusi si cu portretul din campanie, incercand sa puna in aplicare un program centrat pe anticoruptie si reforma clasei politice.

Era normal sa reactioneze in momentul in care a considerat ca forta poltica pe care o adusese la putere (vrem, nu vrem acesta este adevarul) a derapat de la acest program.

De altfel multe dintre reprosurile facute premierului Calin Popescu Tariceanu s-au adeverit macar partial. Era normal ca presedintele sa incerce sa creeze o constructie politica impreuna cu care sa-l poata aplica intocmai acest program, dupa cum probabil ca organizarea de alegeri anticipate in 2005 ar fi fost intr-adevar un castig pentru Romania.

Un castig cert a fost desigur condamnarea comunismului si predarea arhivei SRI catre CNSAS.

Dar pe cat de corecte au fost multe dintre premise, pe atat de gresite au fost metodele folosite. Natura conflictuala a lui Traian Basescu, benefica pana la un punct in politica, a depasit doza recomandata si l-a tradat.

In loc sa-i izoleze pe cei considerati nocivi pentru principiile promovate, presedintele, la volanul buldozerului, calcand din mina in mina, a reusit performanta sa se izoleze pe sine si partidul sau. A fost o imensa greseala antagonizarea intregii clase politice si in primul rand a PNL.

Orice partid ajunge sa-l perceapa drept dusman de moarte pe cel care atenteaza la insasi integritatea sa, indiferent daca atacurile sunt intemeiate sau nu.

Suspendarea a fost la randul ei o capcana in care au cazut intai "politicienii 322", dar pe care nu a evitat-o, dupa victorie, nici Traian Basescu. Undeva in mintea lui s-a fixat ideea ca recursul la popor il face invincibil si atunci a apasat acceleratia la podea.

Putea sa inteleaga inca de atunci ca referendumul pentru demitere a fost marcat de o componenta emotionala extrem de puternica cu efect mobilizator pentru ca romanii iubesc dramele, victimele si conflictele clasice intre bine si rau.

Dar chiar si asa jumatate din electorat a stat acasa. Si daca n-a inteles atunci, esecul referendumului pentru uninominal si rezultatul slabut al PD la europarlamentare ar fi trebuit sa-l convinga.

Traian Basescu a ramas insa la volanul buldozerului, cu pedala la podea. Tot molozul lasat in urma s-a transformat intr-un zid care separa acum tabara portocalie de restul clasei poltice. Izolarea este o situatie imposibila si prin excelenta perdanta in politica.

In cautarea aliantei salvatoare

Acum, presedintele lasa impresia ca da din colt in colt, in cautarea unei aliante salvatoare. Lipsa planului B se intrevede si din nesiguranta lui Traian Basescu care a inceput sa faca, incet, concesii de la principiile in numele carora a pornit motorul buldozerului

Ar vrea sa dea inapoi si sa se impace cu liberalii fara Tariceanu, desi sunt inclinata sa cred ca, la o adica, l-ar inghiti cumva si pe premier. Este tot o miscare smucita pentru ca nimic din actiunile sale nu lasa sa se intrevada ca acesta ar fi fost planul B.

Dupa ce a incasat pe drept si pe nedrept numai pumni in cap, Tariceanu nu mai vrea sa auda de el si ma tem ca nici electroatul n-ar intelege o astfel de impacare dupa toate acuzatiile grave formulate de ambele parti. Ori sunt adevarate si atunci nu e loc de impacare, ori nu sunt adevarate si-atunci totul a fost o imensa bataie de joc.

La Bucuresti PD-L a anuntat triumfator alianta cu PNG care ii da posibilitatea sa controleze cat de cat consiliul. Pai, nu vad de ce Gigi Becali este o solutie mai morala decat Dan Voiculescu sau mai legala decat Dinu Patriciu? Sigur e insa mai penibila.

Dupa victoria baronilor locali acuzati de coruptie, presedintele ne-a spus ca ei sunt de fapt frecventabili cat timp n-au fost condamnati pentru ca poporul nu voteza mafioti. Adica un fel de abandonare a luptei anticoruptie.

Dupa ce s-a ratoit, in mare parte justitificat, la tonomatele din presa, presedintele a ajuns sa o jigneasca gratuit pe una dintre cele mai respectabile si mai bine pregatite jurnaliste din presa romaneasca, Mihaela Gherghisan, pentru o intrebare perfect justificata si pertinenta. A reusit astfel sa-si contrarieze si pe ziaristii care-l priveau fara antipatie.

Toate premisele si intentiile bune ale lui Traian Basescu n-au facut decat sa paveze drumul iadului pe care presedintele l-a taiat cu obstinatie in istoria ultimilor 3 ani, cum spuneam, la volanul buldozerului.

Nu cred ca deocamdata Traian Basescu are un rival puternic la presedintie. Sorin Oprescu sta deocamdata bine insa risca enorm sa se erodeze rapid prin gropile, praful si traficul Capitalei. Atat doar ca in curand Palatul Cotroceni va deveni un turn de fildes de unde Traian Basescu sa nu mai poata face decat declaratii mai mult sau mai putin incendiare.

Deja a fost avertizat clar ca, in cazul fortarii unei variante minoritare la numirea premierului dupa alegeri, il paste o noua suspendare. Probabil nu va fi urmata de demitere nici de aceasta data, dar in luna de interimat, eventuala majoritate alcatuita din adversarii sai isi va numi prim-ministrul si guvernul.

Si chiar daca printr-o minune va reusi sa-si impuna premierul, oare asta vrea presedintele pentru Romania - un nou guvern minoritar dependent de dragostea parlamentarilor pentru demnitatile de-abia castigate?

Citeste si:
CCR i-a scăpat pe Băsescu și pe Isărescu de procesele cu CNSAS. „Petrov” și „Manole” rămân conspirați
CCR i-a scăpat pe Băsescu și pe Isărescu de procesele cu CNSAS. „Petrov” și „Manole” rămân conspirați
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat ca fiind neconstituțională ultima modificare a legii în baza căreia funcționează Consiliul Național de Studiere a Arhivelor...
„Maestrul de ceremonii” la pomenile electorale ale PDL-ului vrea să scape de condamnare. Ce motive invocă fugarul Marian Zlotea
„Maestrul de ceremonii” la pomenile electorale ale PDL-ului vrea să scape de condamnare. Ce motive invocă fugarul Marian Zlotea
Fugarul Marian Zlotea – „maestrul de ceremonii” la petrecerile și pomenile electorale ale PDL, condamnat la 8 ani și 6 luni de pușcărie pentru mită – cere, din Italia, unde se ascunde...