A fost Iliescu, a fost Basescu, dar cine vine din urma?

Ne place sau nu ne place, astazi in Parlament este momentul lui Traian Basescu. Si, din nou, ne place sau nu ne place, indiferent de bilantul celui de-al doilea mandat, fostul si viitorul presedinte a intrat deja in istorie din cateva puncte de vedere.

De la adoptarea Constitutiei, este primul sef de stat reconfirmat pentru inca un mandat succesiv.

Este singurul politician roman care nu a pierdut niciun scrutin in care a candidat. Si a trecut, probabil, prin cele mai multe alegeri directe din Romania: de doua ori la Primaria Capitalei, de doua ori la prezidentiale si o suspendare.

A invins anul acesta o adevarata "invincibila armada" politico-mediatica constituita impotriva sa din cam tot ce misca in politica romaneasca, cu exceptia PD-L desigur. Este pentru prima data cand cineva castiga alegerile impotriva presei si inca una furibunda.

Prin urmare, ne place sau nu, si romanii sunt cam egal impartiti in jurul celor doua optiuni, deocamdata Traian Basescu pare cel mai puternic lider pe care l-au avut romanii in ultimii 20 de ani, la concurenta cu o singura alta personalitate: Ion Iliescu.

De fapt, daca stam sa privim in urma, dincolo de moguli, lacrimi, proiecte, referendum, vizite nocturne de relaxare sau orice altceva, Traian Basescu a castigat alegerile datorita acestui profil de lider puternic, fara concurenta. Pana la urma, romanii au dat castig de cauza presedintelui-jucator in fata presedintelui-jucarie, daca e sa parafrazam unul dintre ultimele si poate cele mai penetrante sloganuri de campanie.

Dar, odata cu aceste alegeri, Traian Basescu devine istorie din punct de vedere electoral, asa cum la vremea lui, in 2000, a devenit si Ion Iliescu. Cine vor fi marii lideri ai urmatorilor ani? Deocamdata nu se vad. Toate partidele duc o lipsa cronica de personalitati marcante, viguroase, apte de confruntari pe cont propriu.

PD-L este poate cel mai sarac in personalitati carismatice si puternice, dar nici nu a avut mare nevoie de asa ceva in ultimii ani, iar in umbra lui Traian Basescu era si greu sa creasca ceva. In plus, nici baronii portocalii nu au permis vreun intrus in cercul "initiatilor". Ca dovada, pozitia lui Liviu Negoita. Singurul politician PD-L cu reala anvergura si potential electoral este tinut cat mai departe de puterea reala din partid, nefiind inca mazilit exclusiv datorita sprijinului de la Cotroceni.

PNL parea sa-si fi gasit in Crin Antonescu, ceea ce prin traditie liberalii nu au avut niciodata, adica un prezidentiabil autentic. Luati-i insa liderului liberal discursul anti-Basescu care, in mod natural, nu va mai fi valabil peste cinci ani si vedeti ce ramane. Eu zic ca nu mare lucru.

In plus, Crin Antonescu mai trebuie sa se dovedeasca si un alergator de cursa lunga. E de ani multi in politica, insa a jucat mereu in linia a doua pe mize mai degraba mici. Deocamdata nu vadeste nici consistenta, nici luciditatea unui lider de mare statura si este foarte probabil ca steaua sa sa apuna cu mult inainte de viitoarele prezidentiale.

Cu mult mai aproape de statura unui lider autentic este acum, cu toata experienta acumulata, Calin Popescu Tariceanu, insa lipsa lui cronica de carisma il depuncteaza masiv, dupa cum s-a vazut si in colegiul uninominal din Ilfov pe care era cat pe-aci sa-l piarda anul trecut. Daca ar reusi racolarea lui Klaus Iohannis si ar merge pe mana lui, poate ca liberalii ar avea cu adevarat o sansa de viitor.

PSD nu are nici el cu ce se lauda, desi a avut trecutul cel mai bogat din punctul de vedere al liderilor. Dar cele doua mari persoalitati care i-au marcat evolutia nu mai sunt valabile: Ion Iliescu este, cum spuneam, istorie, iar Adrian Nastase este cu mult prea compromis pentru a-si putea valorifica realele calitati de conducator. In rest, jale mare!

In loc sa se fi aruncat salbatic in lupta anti-Basescu, ofensiva pe care tot presedintele a capitalizat-o in final, PSD si PNL ar fi trebuit sa se concentreze tocmai pe gasirea si formarea macar a unui lider de calibru apropiat cu al lui Traian Basescu. Faptul e acum consumat, dar ar trebui ca din el partidele sa traga invatamintele necesare.

Toate trei ar trebui sa-si caute si sa-si formeze inca de azi candidatul cu care sa intre in lupta peste cinci ani. Ar fi trebuit sa se convinga ca o astfel de formare ia mult, iar dezmeticirea abrupta cu un an inainte de scrutin este calea cea mai sigura spre pierzanie.

Cei cazuti in admiratia lui Barack Obama (pe buna dreptate de altfel) ar trebui sa observe ca discursul admirabil este doar ultima piesa asezata in imensul puzzle numit un lider autentic.

Deocamdata insa trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...