CCR: Presedintele angajeaza Romania pe plan extern, premierul executa

Presedintele este ales prin vot direct si, potrivit Constitutiei, este autoritatea publica ce are competenta de a angaja Romania la nivel de stat si de a trasa liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, se arata in motivarea deciziei CCR din 26 septembrie.

In schimb, Guvernul, prin reprezentantul sau, trebuie sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat, rolul Executivului in politica externa fiind unul mai degraba tehnic, de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al presedintelui, motiveaza Curtea Constitutionala hotararea de a declara neconstitutionale prevederile art.18 din Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene.

In document, judecatorii fac trimitere si la decizia din 27 iunie prin care s-a constatat existenta unui conflict juridic intre Guvern si presedinte generat de actiunea Executivului si a primului-ministru de a-l exclude pe seful statului din componenta delegatiei care participa la Consiliul European.

Curtea arata ca a statuat cu acel prilej ca 'in exercitarea atributiilor constitutionale, presedintele participa la reuniunile Consiliului European in calitate de sef al statului, atributie care poate fi delegata de catre acesta, in mod expres, primului-ministru.

Atunci, Curtea a retinut, in esenta, ca regimul politic consacrat de Constitutie trebuie sa fie calificat ca fiind unul semiprezidential si ca, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentala, presedintele reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul.

"Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, presedintele fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat", se arata in document.

De asemenea, se arata ca, in planul politicii externe primul-ministru are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii [art.102 alin.(1) din Constitutie], ceea ce inseamna ca in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat.

"Prin urmare, Curtea a constatat ca rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat. Curtea observa, cu acest prilej, ca acest rol este unul de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al presedintelui Romaniei. Astfel, asa cum s-a retinut prin decizia anterior mentionata, nefiind o putere delegata, ci proprie presedintelui Romaniei, reprezentarea statului poate fi delegata, printr-un act de vointa expres, de catre acesta atunci cand considera necesar", subliniaza CCR.

Totodata, Curtea a observat ca art. 80 alin.(1) din Constitutie este un text constitutional de principiu, motiv pentru care nu trebuie interpretat restrictiv, ci in spiritul Legii fundamentale. Judecatorii sustin ca acesta trebuie coroborat cu art.91 si art.148 alin.(4) din Constitutie, acest ultim text prevazand, in mod expres, ca Parlamentul, presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca trebuie sa garanteze 'obligatiile rezultate din actul aderarii'.

"Or, una dintre aceste obligatii este reprezentarea la cel mai inalt nivel a Romaniei in cadrul Consiliului European, respectiv de catre autoritatea publica ce are competenta de a angaja Romania la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de continut a dispozitiilor art.148 alin.(4) din Constitutie in privinta presedintelui Romaniei", se mai subliniaza in motivare.

Cu privire la dispozitiile art.19 din legea criticata, Curtea observa ca sunt neconstitutionale deoarece nu statueaza cu privire la atributiile presedintelui ce trebuie exercitate in procesul de elaborare si adoptare a mandatului.

Distinct de criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea constata ca si dispozitiile art.3 din actul normativ criticat incalca prevederile Constitutiei deoarece Parlamentul, in exercitarea atributiilor sale prevazute de Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern, adopta 'opinii', iar potrivit prevederilor art.67 teza intai din Legea fundamentala 'Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni'.

Opinie separata: Se transforma republica semiprezidentiala intr-una prezidentiala

Patru dintre judecatorii Curtii Constitutionale - Valentin Zoltan Puskas, Acsinte Gaspar, Ion Predescu si Tudorel Toader - acuza, intr-o opinie separata, ca deciziile CCR de genul celei din 26 septembrie reprezinta pasi semnificativi realizati in transformarea unei republici semiprezidentiale intr-una prezidentiala.

"Astfel cum am aratat si in cadrul opiniei separate la decizia din 7 februarie 2008, astfel de decizii ale Curtii Constitutionale reprezinta pasi semnificativi realizati - prin intermediul instantei constitutionale - in transformarea unei republici semiprezidentiale intr-una prezidentiala, in conditiile in care niciuna dintre cele doua variante nu reprezinta cea mai buna solutie pentru statele care au fost tributare unui regim totalitar", sustin cei patru judecatori.

Ei considera ca, in dezacord cu solutia adoptata - cu majoritate de voturi - prin decizia din 26 septembrie, sesizarea parlamentarilor PDL trebuia respinsa ca neintemeiata.

"Ca norma de drept european, art.15 alin.(2) din Tratat prezinta o solutie alternativa privind compunerea Consiliului European de a fi reuniunea sefilor de state sau de guverne ale statelor membre. Rezulta ca textul criticat a transpus la nivel legal dispozitiile tratatului si le-a raportat la situatia Romaniei. Acesta nu contine, din punct de vedere al continutului normativ, nici o adaugire fata de tratat. Astfel cum am subliniat in cadrul opiniei separate formulate la decizia din 27 iunie 2012, 'art.80 din Constitutie defineste rolul si pozitia presedintelui Romaniei in cadrul sistemului constitutional al tarii' ", se arata in opinia separata.

Judecatorii precizeaza ca acest articol reglementeaza o reprezentare generala, presedintele reprezentand statul roman atat pe plan extern, cat si pe plan intern, dar atributiile exclusive conferite de Constitutie sunt reglementate in art.85-94 din Constitutia Romaniei.

"Nicio prevedere nu se refera insa la dreptul exclusiv al presedintelui de a reprezenta Romania la Consiliul European sau la alte intruniri internationale(...) In consecinta, o asemenea dispozitie constitutionala nu echivaleaza cu existenta unui drept absolut de reprezentare a statului", se spune in document.

Judecatorii CCR atrag atentia ca o atare orientare pune Guvernul intr-o pozitie de subordonare fata de presedinte, ceea ce este inacceptabil.

Ei apreciaza ca atunci cand este vorba de o disputa politica Presedinte - Guvern, Parlamentul, in calitatea sa de "organ reprezentativ suprem al poporului roman", este cel care trebuie "sa transeze aceasta disputa politica".

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...