Basescu contesta modificarea Legii Curtii de Conturi la CC

Presedintele Traian Basescu a contestat, vineri, la Curtea Constitutionala, proiectul de modificare a Legii de organizare si functionare a Curtii de Conturi.

Este contestat ca fiind neconstitutional articolul 107 alineatul 4 din legea trimisa spre promulgare, care precizeaza ca persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet vor beneficia, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.

Se considera ca aceasta prevedere este contrara dispozitiilor art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei, avand in vedere ca, desi Curtea de Conturi nu desfasoara activitate jurisdictionala - litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind solutionate de catre instante judecatoresti specializate -, toti consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.

"Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 contine prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constitutie, ce recunoaste egalitatea in fata legii, fara privilegii si fara discriminari. Actul normativ creeaza o discriminare pozitiva inacceptabila, prin aceea ca vor beneficia de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati, consilierii de conturi care au indeplinit functia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, in timp ce magistratii beneficiaza de pensie de serviciu, daca au indeplinit functia timp de 25 de ani", se arata in comunicatul Administratiei Prezidentiale.

De asemenea, se considera ca articolul 12 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare, referitor la organizarea activitatii Curtii de Conturi si valorificarea actelor de control, contine prevederi contrare dispozitiilor art. 73 alin. 3 lit. l) din Constitutie.

"Potrivit legii fundamentale, organizarea si functionarea Curtii de Conturi se reglementeaza prin lege organica. Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare se permite Curtii de Conturi sa isi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curtii, organizarea activitatii specifice precum si modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activitati. In felul acesta, Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobandind atributii de legiferare", se arata in sesizarea Administratiei Prezidentiale.

In plus, articolul 96 din legea trimisa spre promulgare, prin care se instituie in sarcina Curtii de Conturi obligatia de a cere celor in drept suspendarea din functie "a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate" contine dispozitii contrare atat art. 23 alin. 11 din Constitutie, referitoare la prezumtia de nevinovatie ce opereaza pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, cat si art. 41 alin. 1 din Constitutie pentru ca restrictioneaza dreptul la munca.

Pentru situatia in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, art. 52 alin. 1 din Codul Muncii, permite suspendarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. In consecinta, doar angajatorul are prerogativa de a aprecia, in aceasta situatie, care sunt masurile ce se impun pentru protejarea activitatii economice.

Dispozitiile referitoare la competenta Curtii de Conturi de a cere suspendarea din functie a persoanelor acuzate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate contravin principiului economiei de piata, recunoscut in art. 135 din Constitutie, intrucat intr-o economie de piata deciziile privind conducerea intreprinderilor apatin exclusiv administratiei acestora.

Este pusa in discutie si constitutionalitatea articolului 129 din legea trimisa spre promulgare, referitor la stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de Plenul Curtii de Conturi, care este considerat contrar dispozitiilor art. 139 alin. 1 din Constitutie.

"Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, se stabilesc, potrivit art. 139 alin. 1 din Constitutie, numai prin lege". Avand in vedere ca, potrivit art. 129 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare, sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, amenda trebuie sa se stabileasca prin lege si nu printr-un regulament adoptat de catre entitatea care constata abaterile. "Asa cum am invederat, acest regulament va fi aprobat de catre Plenul Curtii de Conturi", se mai arata in motivare.

In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca stabilirea sanctiunii trebuie sa fie in competenta autoritat publice insarcinate cu organizarea executarii legii si nu a celei insarcinate cu aplicarea legii.

Aceeasi lege a mai facut obiectul unei contestatii, din partea PD-L, pe care Curtea Constitutionala a respins-o.

Autorii sesizarii au invocat ca legea a fost adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului fara a tine seama de continutul cererii de reexaminare formulata de presedintele Romaniei, intrucat unele texte din legea trimisa la promulgare au fost scoase din continutul legii la data reexaminarii, iar altele au fost introduse, ca noi, cu toate ca nu au facut obiectul cererii de reexaminare.

Articolul 77 din Constitutie invocat in contestatie se refera la promulgarea legilor in termen de cel mult 20 de zile de la primire, iar alineatul 2 precizeaza ca, inainte de promulgare, presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.

Prima țară europeană care a legalizat schimbarea sexului reduce vârsta de la care se poate face intervenția la 16 ani

Parlamentul Suediei a adoptat o lege care reduce vârsta minimă pentru schimbarea legală a sexului de la 18 la 16 ani şi facilitează accesul la intervenţii chirurgicale. Legea a fost...

Violența domestică a devenit infracțiune în Kazahstan. Ce pedepse riscă agresorii

Violenţa domestică împotriva femeilor şi a copiilor a devenit infracţiune în Kazahstan, după ce preşedintele Kasîm-Jomart Tokaiev a semnat luni o nouă lege, relatează marţi, 16 aprilie,...