Ce nu vede sau nu poate Traian Basescu (Opinii)

Socul provocat de criza Arafat si protestele ulterioare par sa-i fi prins, intr-un fel, bine lui Traian Basescu. La nivelul discursului, domnia sa pare sa se fi oprit din derapajul grav in care intrase de ceva vreme. La nivelul discursului, Traian Basescu a incercat o reintoarcere cu fata catre electorat: "Eu pot sa lupt fara probleme cu politicienii, niciodata insa cu poporul". Dar dincolo de el, lectia nemultumirii populare ramane neinteleasa.

In declaratia de miercuri seara presedintele a admis ruptura dintre domnia sa si popor: "prima mea obligatie este aceea de a restabili legatura de incredere intre mine si acea parte a populatiei ce si-a pierdut increderea in presedinte". Traian Basescu si-a asumat mai multe greseli, nu numai in privinta Legii Sanatatii, ci si in ceea priveste relatia cu societatea civila si a intins o mana catre intelectualitatea pe care nu prea pierdea ocazia sa o apostrofeze si ironizeze.

Traian Basescu a reluat cateva teme foarte importante pe care parea sa le fi abandonat, de la sustinerea institutiilor care lupta cu coruptia, la necesitatea reformarii partidelor politice, la transparenta cheltuirii banului public. A criticat mai mult sau mai putin voalat guvernul si i-a tras o scatoalca peste ceafa lui Emil Boc: "va pot spune ca daca l-as fi condus eu (PDL n.r.), ar fi fost mult mai bine condus".

Dar dincolo de aceste tuse circumstantiale, discursul presedintelui a fost foarte general si, mai rau decat atat, lipsit de elemente cu adevarat surprinzatoare, proaspete. A fost, daca vreti, ca un fel de trecere prin toate refrenele foarte populare care i-au adus candva gloria. Si tocmai de aceea, nu stiu cat de convingator a fost Traian Basescu. "Marea problema a populatiei este ce se intampla in continuare, iar eu vreau sa le le spun romanilor ca stiu ce trebuie", a spus presedintele. Poate stie, dar exact ceea "ce trebuie" cu adevarat a lipsit din discursul domniei sale.

Nu sunt deloc convinsa ca poporul de dincolo de falia observata de presedinte astepta sa auda vorbindu-se din nou despre numirile politice din fruntea regiilor, despre aroganta politcienilor, despre importanta fondurilor europene, despre Legea Sanatatii si imperativul modificarii Constitutiei. Nu pentru ca ele n-ar fi importante. Sunt foarte importante. Dar sunt teme uzate prin invocarea lor periodica fara urmari.

Sunt 7 ani de cand presedintele vorbeste, cu intermitente, despre numirile politice de toate felurile. Au incetat ele cumva? Sunt 7 ani de cand acuza aroganta politcienilor. Ati simtit macar in PDL vreo adiere de modestie? Sunt ani de cand presedintele vorbeste despre fondurile europene si promite sanctiuni pentru ministrii codasi. Sanctiunile n-au venit nici pana astazi, iar rata de absorbtie este in mod real undeva pe 4%. Traian Basescu spune ca in orice clipa pe site-ul oricarui minister ar trebui sa vedem cum a fost cheltuit fiecare ban public. Cabinetul Boc este un monument de netransparenta, iar recentul scandal Apostu a ajuns sa ridice semne uriase de intrebare inclusiv asupra cheltuirii banilor din rezerva premierului.

In aceste conditii, daca presedintele chiar doreste sa recupereze deficitul de incredere are o singura varianta: schimbarea guvernului. Oricate bilanturi luminoase ii va mai face presedintele, oricate capete de Motoc va mai arunca Emil Boc multimii, acest guvern nu mai are rezerve de credibilitate. E drept, a evitat derapajul economic, a inceput cateva reforme (caci la bun sfarsit nu a ajuns niciuna), are meritul de a-si fi asumat cateva masuri impopulare necesare. Dar toate aceste bile albe nu absolva Cabinetul Boc de principalele acuzatii care il fac absolut indezirabil: coruptie si clientelism.

Pe o pancarta din Piata Universitatii scria: "Va rugam sa ne iertati, nu producem cat furati!". Aceasta e marea problema. Iar atunci cand Curtea de Conturi afirma ca in institutiile publice din Romania s-a furat in 2010 mai mult decat banii economisiti prin masurile de austeritate, nu cred ca mai exista cale de recredibilizare si nici alta solutie decat demisia.

Poate Traian Basescu sa tina zilnic discursuri despre starea natiunii, poate sa dea oricate explicatii si sa-si asume oricate greseli. Toate vor fi inutile cat timp in Palatul Victoria se vor mai afla Emil Boc, Elena Udrea, Gabriel Oprea, Ioan Ariton si toti ceilati baroni, baronasi si reprezentanti ai baronilor coalitiei. De numele acestea se izbeste ca de un zid orice incercare de recredibilizare a Puterii, orice efort de recastigare a increderii. Si cat timp Traian Basescu se va invarti in jurul acestui subiect fara a-l atinge, fie pentru ca nu vrea, fie pentru ca nu mai poate sa faca ceva, restul nu mai conteaza.

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...

Verdictul lui Ciolacu în privința medicului Cîrstoiu: ”Nu poate merge înainte ca fiind candidat al coaliției”

Premierul Marcel Ciolacu a delcarat, vineri, că până când doctorul Cîrstoiu nu va explica toate aspectele apărute în spaţiul public, dânsul nu poate merge înainte ca fiind candidat al...