Ziare.com

Cum se vede din SUA vizita lui Basescu la Casa Alba - Interviu

de Camelia Badea
Sambata, 17 Septembrie 2011, ora 19:52

   

Cum se vede din SUA vizita lui Basescu la Casa Alba - Interviu
Vizita la nivel inalt a presedintelui Traian Basescu in Statele Unite a avut la baza o idee buna - impulsionarea relatiilor bilaterale - dar a fost prost executata, atat politic, cat si diplomatic, considera analistul dr. Liviu Turcu.

Intr-un interviu acordat pentru Ziare.com acesta a prezentat propriul sau punct de vedere referitor la modul in care a fost organizata aceasta vizita, dar si la rezultatele obtinute de catre delegatia romana in frunte cu Traian Basescu, atat din perspectiva cetatenilor romani, cat si a relatiilor cu celelalte state membre UE, dar si cu Rusia.

Cum comentati vizita in ansamblu a presedintelui Traian Basescu in SUA si, mai ales, intalnirea cu presedintele Barack Obama?

Pentru a putea face o evaluare corecta a recentei vizite a presedintelui Romaniei in Statele Unite opinia publica trebuie sa o raporteze inainte de toate la cadrul protocolar in care aceasta a avut loc. Acest criteriu ramane legea nescrisa de apreciere in limbajul politico-diplomatic a acestui tip de intalniri, iar cand este vorba de o mare putere capata o semnificatie sporita.

Potrivit protocolului SUA exista trei tipuri de vizite la nivel inalt, in ordine descrescatoare ca importanta pentru relatiile bilaterale: vizita de stat, vizita oficiala, vizita de lucru.

Fara a epuiza intregul arsenal al regulilor definitorii sa mentionam ca vizita de stat impune obligatoriu sub aspect protocolar:

- intampinarea presedintelui oaspete la intrarea Casei Albe de presedintele gazda, de regula presedintii sunt insotiti de sotiile acestora.

- intonarea in cadrul oficial al primirii, cu garda militara, a imnurilor de stat, in prezenta pe peluza gradinii Casei Albe (daca vremea permite) a membrilor Guvernului (administratiei) si a celorlalti inalti functionari de stat

- doua runde de intalniri in zile diferite pentru discutarea problemelor de pe agenda prestabilita

- oferirea de catre presedintele gazda a unui dineu oficial seara la Casa Alba in onoarea presedintelui oaspete

-depunerea oficiala a unei coroane de flori la Monumentul Soldatului/Eroului Necunoscut

- oferirea obligatorie dupa prima runda/zi a convorbirilor intre cei doi presedinti a unui dejun oficial de catre Secretarul de Stat

- semnarea de tratate, conventii si alte documente bilaterale in prezenta celor doi sefi de stat.

Vizitele de stat sunt actiuni protocolare rare in Statele Unite tocmai datorita inaltei semnificatii politice pe care o au in momentul realizarii lor. De regula asemenea actiuni au loc cu ocazia vizitelor efectuate de sefii marilor puteri mondiale precum Marea Britanie, China, Franta, Rusia, Germania si cu titlu de exceptie pentru unele tari mijlocii.

Vizita oficiala si vizita de lucru asigura sub aspectul protocolului o intalnire a celor doi sefi de stat, in cazul celei oficiale presedintele gazda retinand uneori la un dejun restrans pe presedintele oaspete, dar ambele fiind marcate de absenta primelor cinci inalte actiuni protocolare enumerate mai sus.

Convenirea de comun acord a uneia din cele trei tipuri de vizita la nivel inalt reflecta implicit sub aspect politic importanta pe care tara presedintelui oaspete o ocupa in acel moment pe agenda prioritatilor administratiei americane.

Actuala vizita a presedintelui Romaniei a fost o vizita de lucru, intalnirea cu presedintele Obama durand 30 de minute. Principalul interlocutor al presedintelui roman pentru finalizarea documentelor convenite a fost vicepresedintele Joe Biden.

Sa mai retinem faptul ca, inaintea intalnirii cu presedintele roman, Barak Obama s-a intalnit cu sefii institutiilor 'tehnice', respectiv Pentagon si CIA, implicate direct in realizarea scutului antiracheta pe teritoriul Europei. Un fel de polita de asigurare pregatitoare pentru conversatia cu presedintele Basescu si ca toata lumea, inclusiv vicepresedintele Joe Biden, sa aiba pozitii perfect aliniate pe subiect.

De remarcat ca Romania este una dintre rarele exceptii facute de Washington la capitolul vizitelor de stat. Si nu o data, ci de trei ori.

Nicolae Ceausescu a efectuat patru vizite in Statele Unite, trei ca vizite de stat si una ca vizita oficiala. Vizitele de stat au avut loc in anii 1970, 1973 si 1978, primele doua in timpul administratiei Nixon, a treia in timpul administratiei Carter.

Vizita oficiala a avut loc in anul 1975 cand, reintorcandu-se din America Latina, Nicolae Ceausescu a facut o scurta vizita la Washington unde s-a intalnit cu presedintele Gerald Ford.

Tot la capitolul exceptii se inscrie situatia unica in care un presedinte american a raspuns invitatiei unui sef de stat de a participa la un dineu oferit de presedintele oaspete la ambasada tarii sale. Este cazul participarii presedintelui Richard Nixon la receptia oferita de Nicolae Ceausescu la ambasada Romaniei de la Washington.

Revenind la subiect, cu ocazia prezentei vizite a presedintelui Traian Basescu in SUA au fost refinisate si semnate doua documente importante. Primul este cel intitulat "Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI", al doilea este "Acordul privind instalarea elementelor scutului anti-racheta pe teritoriul Romaniei".

Sa retinem faptul ca vizita de lucru s-a realizat dupa alte doua incercari esuate ale partii romane de a convinge partea americana ca acest eveniment trebuie sa aiba loc.

Faptul ca pe agenda oficiala a programului Casei Albe nu a existat pentru ziua de marti, 13 septembrie, un punct specificand intalnirea celor doi presedinti trimite un mesaj diplomatic destul de clar observatorilor politici. Intalnirea a avut loc in mod intempestiv ca program, sugerand faptul ca partea americana a trebuit 'sa faca loc in ultimul moment' intalnirii cu presedintele roman fie ea si cu durata de o jumatate de ora.

Totodata, in plan personal, ca unul care am fost permanent partizanul dezvoltarii unor relatii bilaterale romano-americane echilibrate si reciproc avantajoase, aceasta situatie imi impune cu regret tragerea urmatoarelor concluzii:

- Partea romana, respectiv conducerea politica a dorit realizarea cu orice pret a acestei intalniri in scopul unei evidente capitalizari politice pe plan intern. Scuza ca 2012 este an electoral prezidential in SUA si deci daca vizita nu are loc in 2011 se pierde o mare oportunitate politico-diplomatica nu face decat sa intareasca impresia absentei unei agende a convorbirilor de real interes pentru partea americana, adica o prelungire a inadecvarilor preparatorii anterioare sau lipsei de 'imaginatie politico-diplomatica' a centrului decizional politic romanesc.

- Partea romana continua sa faca erori insemnate in procesul intelegerii configuratiei politice, economice, financiare si chiar militare a spatiului european si regiunii Balcanilor. Nu a retinut, de pilda, faptul nu tocmai intamplator ca, desi a semnat un Parteneriat Strategic in 1997, pana in septembrie 2001 acesta a ramas practic neimplementat.

Acum a lasat impresia la Washington ca impingand 'insistent' cvasi-unilateral pe agenda 'Noul Parteneriat pentru secolul XXI' urmareste in primul rand sa nu ramana in urma 'confratilor' din zona si in special Polonia, sau cum se spune 'sa nu ramana mai prejos'.

Conducerea Romaniei spera ca prin reintroducerea in Parteneriatul amintit a 'cooperarii intarite' in domeniul economic va reusi ceea ce nu a reusit la nivelul asteptarilor timp de 20 de ani: impulsionarea investitiilor americane in economia romaneasca. Si asta tocmai acum, in plina criza economica mondiala si mai ales cand Romania este membra a unei structuri economice de sine statatoare separata, respectiv Uniunea Europeana - o structura cu care SUA se afla de multe ori nu numai in relatii de concurenta, dar chiar si de tip conflictual.

- Partea romana doreste prin noile documente semnate sa rezolve pe termen lung problema spinoasa a 'securitatii nationale' prin augmentarea prevederilor articolului 9 din Carta NATO cu una distincta asumata direct de SUA in cadrul relatiilor bilaterale, oferind "la schimb" pentru asigurarea umbrelei de securitate acceptarea prezentei bazelor militare americane, instalarea pe teritoriul propriu a unor elemente ale scutului antiracheta si cooperarea intensa pe linia informativ operativa in problematica combaterii terorismului, a schimbului de informatii s.a.m.d.

De aici prezenta in delegatia oficiala a sefilor principalelor servicii de informatii, seful statului major al armatei si a ministrului Apararii si convorbirilor prevazute a avea loc cu omologii lor americani.

Sper sa gresesc, dar nu de putine ori impresia lasata de conducerea Romaniei cercurilor occidentale, indeosebi in cele europene, este cea din celebrul banc in care un soricel infatuat exacerba prietenia lui cu marele elefant declamand extatic cand treceau dimineata podul spre rau: 'Tropaim, tropaim, nu-i asa elefantule?"

Obtine Traian Basescu si actuala Putere un punct in plus dupa aceasta vizita in 'meciul' cu Opozitia ?

Cat priveste modul de reflectare si exploatare mediatica a vizitei de lucru in SUA s-ar putea spune: 'nimic nou sub soare'. Cele doua tabere pro si contra PDL-Traian Basescu isi continua rafuiala la lumina zilei, prima exploatand partile 'luminoase' ale intelegerilor, ceilalti prin calificarea in 'negru' chiar si a ceea ce e vizibil daca nu chiar alb macar gri.

Administratia americana este de 20 de ani la curent cu practica lamentabila a clasei politice romanesti de a folosi fara exceptie orice eveniment legat de relatiile romano-americane pentru a capitaliza partizan in politica interna. De aici adevaratul dribling facut de factorii politici si diplomatia americana pentru a nu se lasa, prin declaratiile sau comentariile facute, tarate in ceea ce s-ar numi popular 'troaca politicii interne romanesti'.

Vizita in SUA nu va avea niciun efect palpabil la nivelul vietii de zi cu zi a romanilor de rand. Poate doar un segment al populatiei, la fel ca in anii '50 cand era la moda sloganul 'vin americanii', isi va innoi sperantele ca totusi se va alege cu ceva. In rest, baricadele pro si contra Traian Basescu vor ramane neclintite.

In concluzie, s-ar putea spune ca actuala vizita la nivel inalt, chiar si asa la un nivel modest de vizita de lucru, a avut la baza o idee buna (impulsionarea relatiilor bilaterale), dar prost executata, atat politic, cat si diplomatic.

Ce efecte are aceasta vizita asupra relatiei Romania - UE? Dar asupra relatiei cu Rusia?

Efectele vizitei la nivel inalt in SUA in perspectiva cancelariilor membrilor UE nu vor aduce la nivelul perceptiei politice elemente noi.

Pentru Paris si Berlin, nucleul decizional al UE, noul Parteneriat semnat confirma caracterul 'dual' sau mai bine zis 'duplicitar' al Bucurestiului in a sta cu un picior in UE si unul intr-o relatie speciala cu SUA.

Londra va fi multumita, daca nu de altceva macar pentru faptul ca este in continuare liderul unui grup de tari europene ce reprezinta o forta centrifuga in cadrul UE si care vor o prezenta permanenta a vectorului american in procesul politico-militar european.

Modelul atitudinal al 'noilor europeni' si in care Romania aspira sa faca pereche cu Polonia este inca un mare semn de intrebare la raportul costuri-beneficii.

Cat priveste Rusia, personal consider ca Bucurestiul joaca o carte destul de stridenta care tine mai mult de confruntarea de tip propagandistic si mai putin de specificul real politico-diplomatic. Daca aceasta pozitie mizeaza pe o capitalizare politica interna bazata pe perceptia istorico-politica a romanului de rand, ea se va epuiza destul de repede cu beneficii minimale la nivelul intereselor generale ale statului roman.

In ceea ce priveste Moscova, aceasta a schimbat de-a lungul timpului diferite ideologii, dar si-a mentinut intacta urmarirea intereselor geostrategice. Sa opui acestor interese geostrategice o politica de tip propagandistic chiar si de sub o umbrela de securitate ce pare a fi satisfacatoare e un risc de securitate nationala nu tocmai de ignorat.

Ce loc ocupa Romania pe agenda SUA in actualul context economic si international?

Romania nu este azi printre prioritatile importante ale agendei prezidentiale americane. Nici tarile din Europa de Rasarit, nici Balcanii, nici macar Europa si UE, daca nu ar fi criza economica si primejdia falimentelor datoriilor suverane incepand cu detonatorul care este Grecia si continuand cu Spania, Portugalia, Irlanda si, ceea ce este mai grav, Italia.

Agenda prezidentiala este coplesita de situatia interna tot mai dificila si care pare a se inrautati pe zi ce trece fara a se vedea clar lumina de la capatul tunelului.

Marti, noi stiri proaste au napadit Casa Alba: 45 de milioane de americani traiesc azi sub pragul oficial al saraciei, somajul oficial se mentine la 9,1%, dar cel neoficial ce include si pe cei ce au abandonat cautarea unui loc de munca ridica cifra la circa 14-15 milioane de someri, ultima statistica statueaza ca 45% din adultii tineri traiesc acum cu parintii pentru a putea supravietui vicisitudinilor zilnice.

In aceste zile, Barack Obama isi joaca ultima carte importanta a administratiei sale: incercarea de a mobiliza opinia publica sa preseze deputatii si senatorii republicani sa accepte, fie si partial, planul sau de 477 de miliarde de dolari pentru lansarea unui Program federal de creare de noi locuri de munca si oprirea avalansei somajului.

Daca nu va reusi este posibil sa accepte ideea ca a fost presedinte pentru un singur mandat. Niciun presedinte in istoria SUA nu a reusit sa castige realegerea in conditii de criza economico-financiara si somaj ridicat.

Cum se pot compara aceste serioase probleme cu problemele ridicate de partea romana cu ocazia vizitei? O distanta de ani lumina, ca sa zicem asa.

Situatia circumstantiala a vizitei ar putea fi descrisa ca cea in care casa gazdei e amenintata de o serioasa demolare/incendiu, iar un musafir insista sa vina in vizita de curtoazie pe o problema, e drept lansata de gazde, dar care pentru moment e departe de a fi o reala prioritate.

Cum comentati declaratiile facute de Traian Basescu si ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, la revenirea in tara?

Traian Basescu a recunoscut in sfarsit ca vizita, sub aspect protocolar, a fost urmare a invitatiei vicepresedintelui Joe Biden si nu a presedintelui Barack Obama. Intalnirea, fie si limitata la 25 de minute, a salvat aparentele sub aspect politico-diplomatic dandu-i girul de vizita de lucru.

Precizez acest fapt nu pentru ca fac parte din corul denigratorilor lui Traian Basescu, ci pentru faptul ca in lumea politico-diplomatica serioasa acest aspect conteaza foarte mult (sigur mai putin pentru marea masa a necunoscatorilor), iar 'modelul' folosit a creat un precedent relativ bizar, poate pentru unii interesant, dar cu siguranta neagreat de marea majoritate a politicienilor/sefi de state ai statelor mici.

El a deschis oficial 'poarta' contactelor politico-diplomatice oficiale INEGALE (deci nu sef de stat cu sef de stat, ci sef de stat mic cu vice-presedinte la o mare putere; maine, din graba, aranjam o invitatie si din partea unui ministru?) ce arunca in derizoriu principiul intangibil al egalitatii statelor suverane indiferent de marime geografica, putere economica, militara etc.

In acest context, intalnirea clar fugitiva intre Traian Basescu si Barack Obama, dupa ce presedintele american a avut mai intai intalnirile clarificatoare cu sefii institutiilor implicate in implementarea celor doua documente semnate, a avut rolul de a evita statuarea clara a acestui tip de precedent iesit din tiparele obisnuite si riguroase.

Declaratiile lui Mark Gitenstein date presei au darul de a-l ajuta pe Traian Basescu sa iasa din tirul mass-mediei inamice. Sunt facute cu mare atentie, pentru a nu-si depasi limitele statutare. Era dator sa o faca in virtutea participarii directe la organizarea vizitei.

Ce garantii avem ca, spre deosebire de primul, noul Parteneriat Strategic va fi pus in aplicare?

Parteneriatul este un document de declaratie politica de angajament, dar in termeni generali. Nu difera practic de cel anterior la care am facut referire mai sus. Era o 'super-urgenta'? Sa constate altii... Eu nu cred, avand in vedere ineficienta indeplinirii documentului anterior in chestiunile de reala substanta precum ajutorul economic si investitiile americane (SUA este pe locul 8 in clasament).

Aceste aspecte au influenta directa asupra vietii romanului de rand plus vizele unde, in pofida promisiunii ultime din partea lui Barack Obama, solutia nu se afla la Casa Alba, ci la legislativul dominat de inamicii sai cel putin cativa ani de acum inainte.

Fac o propunere publica: Parlamentul Romaniei sa analizeze anual modul de indeplinire a liniilor de actiune din parteneriat, putandu-se asigura nu numai un control, dar si o impulsionare a activitatii pentru atingerea obiectivelor propuse, indeosebi pe linie economica si comerciala (unde in prezent nu exista o substanta reala si au trecut din pacate peste 20 de ani).

Actuala relatie bilaterala este excelenta doar la un singur capitol, cel militar si de schimb de informatii operative, in rest rezultatele sunt foarte modeste.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 9374 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
80 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

E incredibil cat de tampiti sunt

analistii astia si nici9 nu e nevoie sa citesti toate aberatiile lu' asta.

cica: ....diplomati americani de la Bucuresti fact sllalom, ca sa nu dea motiv pt politizare la Bucuresti...
Pai pe 4 iulie ambasadorul SUA a spus ca Goeana e cel mai mare priten al SUA...
Ce o fi asta daca nu exact contrarul a ceea ce afirma "anal-istul" asta.

Cea mai buna meseria e asta de anal=ist. Poti sa spui orice, nu conteaza deopoc daca se intampla sau nu...

 

Liviu Turcu a fost foarte delicat!

Adevarul este ca "vizeta" lui Trotinel Beshinescu in USA a fost un MARE fasss... A fost tratat si privit ca un gandac de bucatarie! "Realizarile" balosheniei cotroceniste sunt doar niste promisiuni desarte facute cu vadita jena de partea americana. Ha! Ha! Ha!!!

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor