Traian Basescu: Acordul ne da sansa sa nu facem parte dintr-o Europa "in doua viteze"

Presedintele Traian Basescu a facut o declaratie de presa, duminica, la ora 16.00, la Palatul Cotroceni, prin care a explicat in ce fel va fi afectata Romania de hotararile care s-au luat la summitul Uniunii Europene (UE).

Presedintele a declarat ca, in urma summit-ului, Europa "se reconstruieste", iar Uniunea Europeana se completeaza cu o uniune fiscala si economica.

Europa a ajuns in situatia de a deveni un mare "santier" dupa ce statele au acumulat datorii publice foarte mari si nu au existat mecanisme de sanctionare nici in tratatul de la Maastricht si nici in tratatul de la Lisabona, a explicat presedintele.

Seful statului a adaugat ca a informat deja Consiliul European de faptul ca Romania va adera la pactul de uniune fiscala si ca spera ca Parlamentul sa nu aiba o alta opinie. Aderarea la acest pact este interesul Romaniei, a subliniat presedintele.

Acordul de uniune fiscala prevede ca toate statele din zona euro sa aiba un deficit structural maxim de 0,5%, urmand ca statele care nu respecta regulile sa fie sanctionate.

Comisia Europeana va fi un "jandarm" care va monitoriza aplicarea regulilor, a explicat presedintele, acest organism urmand sa dobandeasca puteri mai mari in raport cu statele membre.

Obiectivul economic al mentinerii deficitului structural va fi introdus in Constitutiile statelor sau intr-un act echivalent pana la sfarsitul anului 2012, iar modul in care va fi introdus in legislatie va fi aprobat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a adaugat presedintele.

Primul obiectiv al acordului il reprezinta prezervarea Uniunii Europene, a subliniat presedintele, in conditiile in care o destramare a Uniunii ar reinvia nationalismul unitar si comercial si "toate statele ar avea enorm de pierdut".

Ziare.com v-a prezentat declaratiile presedintelui Romaniei, in format LIVE Text:

- Pentru a intelege ce s-a intamplat pe 8-9 decembrie noaptea la Bruxelles si in ziua de 9 ar trebui sa incepem cu inceputul, de ce am ajuns aici? De ce UE este in situatia de a fi in mare dificultate economica si financiara, de ce diversi analisti ii canta prohodul de ce increderea finantelor internationale este tot mai scazuta.

- Am observat ca deja sunt pozitionari legate de ultimul Consiliu European. Eu acum as vrea sa vorbesc in primul rand pentru romani si mai putin pentru politicieni pentru ca subiectul UE este foarte putin discutat la noi si cred ca este obligatia mea si a altor politicieni sa fac acest exercitiu de explicare.

- Un alt pilon pe care s-a sprijinit este tratatul de la Lisabona cu obiective care vizau calitatea politicilor economice.

- Din pacate, nici agenda Lisabona nu a avut elemente de coercitie pentru statele care nu respectau programele de atingere a obiectivelor Lisabona.

- Ar fi fost extrem de dificil sa se impuna statelor instrumente centralizate la nivel de Uniune, era greu de conceput sa vina CE sa te sanctioneze pentru deficit excesiv sau ca nu stai in deficitul structural de 0,5%.

- Nu vad o motivatie corecta sa ii acuzam pe initiatori, pe cei care au gandit instrumentele de control si sustinere a monedei euro, atat s-a putut atunci din punct de vedere politic.

- Ar trebui sa vedem dincolo de moneda euro, cum a functionat UE in sustinerea monedei sale. Pentru cunoscatori, este foarte clar ca au existat doi piloni, unul a fost pactul de stabilitate si crestere sau criteriile de la Maastricht, adoptat in 1992.

- Desi limitele de 3% deficit si grad de indatorare 60% pentru datoria publica figurau in acest tratat, in pactul de stabilitate si crestere, respectarea acestor criterii se baza pe cateva elemente. Primul era responsabilitatea individuala a statului membru. Un alt element erau eventuale presiuni ale Comisiei Europene.

- Daca exista un motor eficient de respectare a pactului acesta era numai pentru statele in afara zonei euro.

- Acesta era singurul element coercitiv care facea statele sa atinga parametri pactului de stabilitate si crestere, in rest, totul tinea de bunavointa statelor si de cate o semnalare a comisiei. Romania a fost avertizata din 2007 cu privire la riscurile de depasire a deficitului si in 2009 a fost confirmat un deficit de 5% in ciuda cresterii economice.

- Aici mai este un element extrem de important, atat in folclorul politic, cat si in acceptiunea larga a economistilor si a populatiei s-a instalat cifra magica 3, deficit de 3%, ai deficit de 3% esti bine.

Deficit structural de maxim 0,5%, o obligatie pentru state

- Cine citeste pactul de stabilitate va vedea ca obligatia din acest act al Uniunii destinat sa sustina moneda euro ca fixeaza ca deficit structural maxim 0,5% cu indicatia de a se sta in bugete excedentare.

- 3% a fost o cifra adoptata de toti oamenii politici ca sa construiasca Europa sociala pe datorie, nu mai vorbim de cei care nici nu s-au uitat la 3% si au depasit acest deficit de la care se intra in asa-numitul deficit excesiv.

- Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la aceasta criza de neincredere in statele UE a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate si crestere, care spunea de deficit structural 0,5% cu recomandarea de a se merge pe excedente.

- Nu avem mecanisme si sanctiuni care sa sustina disciplina bugetara, aceste mecanisme nu exista nici in acest momente, de asemenea am putut constata ca disciplina bugetara nu este suficienta.

- Nimeni nu a avut instrumente prin care sa spuna: aveti crestere in buget generata de cresterea bancilor, insa nu sunt venituri sustenabila, finantarea sistemului imobiliar de catre bani a adus venturi in bugetul de stat, dar structural economiile au ramas cu probleme extrem de mari.

- De asemenea, nu a observat nimeni sau nu au existat instrumente prin care sa se constate ca s-a ajuns la datorii publice enorme care acum pe timp de criza n-au mai lasat statelor niciun fel de marja de manevra de a finanta bugetul de stat.

- Aceste concluzii ne-au facut sa transformam UE intr-un urias santier, deciziile care s-au luat in noaptea de 8-9 decembrie fac din UE un santier care se reconstruieste institutional si imping lucrurile catre ceea ce deja s-a decis, ca Uniunea Europeana se completeaza cu o uniune fiscala si economica.

- Aceste masuri obligatorii pentru statele euro si voluntare pentru statele care nu sunt in zona euro s-au materializat in acord de uniune fiscala. Asa se numeste setul de masuri adoptate la nivelul Consiliului, pana la sfarsitul anului trebuie sa inceapa procesul de pregatire a summit-ului din martie cand trebuie adoptate de statele membre.

- Prin acest acord se realizeaza cateva lucruri, un raspuns european la criza si la deficientele prezentate anterior.

- Primul si cel mai important este prezervarea uniunii, o destramare a Uniunii ar reinvia nationalismul unitar, comercial si toate statele ar avea enorm de pierdut.

- Un al doilea element al crizei la care a ajuns UE este adoptarea unor mecanisme de solidaritate, mecanismul european de stabilitate si facilitate europeana de stabilitate financiara, un al treilea element este supravegherea politicilor fiscale.

- Aceasta abordare este de natura sa puna capat populismului, insa vor trebui sa faca o politica de calitate, daca vor sa participe la deciziile la nivel european.

- Pana la urma, miza ultima nu este delegarea de competente catre Bruxelles, niciunul din sefii de stat si Guvern nu a avut ca obiectiv "sa ne spalam pe maini si sa dam pe mana Bruxelles-ului aceste politici", insa acesta este mijlocul prin care poate exista o supraveghere a politicilor economice a statului.

- Telul ultim este mutarea politicilor economice a statelor membre catre o zona a sustenabilitatii, este esential ca toate statele membre sa dezvolte politici economice sustenabile.

- Acordul are darul ca in UE sa nu fie tari care nu duc politici de calitate, dar se ascund acolo in marea familie euro sau in marea familie a Uniunii Europene, nimeni nu mai poate miza pe faptul ca prorpia ineficienta poate fi ascunsa de statele membre.

Deficitul va fi inscris in Constitutie

- Introducerea in Constitutii sau intr-un act echivalent aceasta masura va fi o obligatie ce trebuie realizata pana de 31.12.2012.

- Pentru a se preveni orice aranjament local modul cum va fi introdus in Constitutie sau in legislatie echivalenta acest obiectiv al pactului va fi analizat si aprobat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

- Va exista obligatia ca toate statele europene sa revina la deficite de maxim 0,5% si un nivel de indatorare de maxim 60% in conformitate cu un program stabilit de Uniunea Europeana.

- Noi nu avem astfel de program, bugetul vine pe deficit de 1,9% si ne indreptam catre deficit 0% desi aveam angajament ca in 2015 sa avem deficit 0%, impreuna cu premierul si partidele intelegand cat de grea este finantarea deficitului, am ajuns la concluzia ca e mai ieftin sa nu ai deficit.

- Stiu ca este criticabil ca pe timp de criza sa ai deficit redus, insa pretul de la care ne puteam imprumuta este atat de mare incat este preferabila aceasta solutie. A devenit mult mai scump sa mentii echilibrul deficitului decat sa te imprumuti.

- Se va trece in toata Uniunea Europeana la o politica de reducere a nivelului de indatorare cu costurile unei astfel de politici, inghetari de salarii, pensii, poate chiar reduceri.

- Acest acord de uniune fiscala creaza si un mecanism de evitare a erorilor, va duce la examinarea proiectelor bugetelor statelor membre.

- Nu mai trimiti bugetul la Parlament decat daca ai o consultare cu Comisia Euroepana care vede daca sunt erori, daca este sustenabil bugetul.

Statele cu deficit excesiv vor fi monitorizate

- Statele care sunt in pericol de deficit excesiv intra sub monitorizare permanenta. De asemeni, niciun stat nu poate sa angajeze credite externe decat transmitand la Comisia Europeana bugetul, sa vada in ce masura indatorarea contribuie la cresterea datoriei publice.

- Este un grup de experti care lucreaza la punerea in practica a proiectului de acord de uniune fiscala. Vom avea si noi contributia noastra pentru ca mi-am asumat informarea CE ca Romania participa la acest acord de uniune fiscala si sper ca Parlamentul sa nu aiba o alta parere.

- Acordul va fi adoptat de Consiliul European din luna martie.

- As dori sa nu adoptam aceste masuri in necunostinta de cauza, ar fi foarte grav, ne-am dovedi incapabili de a intelege realitatile Europei si n-as dori ca Romania sa aiba parte de o asmenea apreciere.

- Intrebat de jurnalisti daca estimarile de deficit bugetar enuntate de Guvern raman la 1,9%, presedintele a raspuns afirmativ.

- Noi ne-am asumat in interiorul pactului "Euro Plus", oficial sa ajungem la deficit 0% in 2015, deci suntem in grafic, chiar pentru anul acesta putem sa stam linistiti intr-un deficit pe cash de 3% insa am fost obligati de realitatile pietei sa adoptam un deficit pe cash de 1,9% pentru ca preturile de finantare a deficitelor erau atat de mari incat ne facea mai rau sa avem un deficit de 3%.

- Intentia este sa imprumutam cat mai putin, si asa trebuie sa imprumutam 13 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare, deficitul de 1,9% inseamna inca 2,5 miliarde de euro imprumutate.

- Nu sunt datorii facute de acest Guvern, banii de la Fond au cu totul alt regim, vorbim de datoriile pe termen scurt care au fost rostogolite an de an.

- Intrebat daca acordul fiscal ii va afecta direct pe romani, presedintele a raspuns ca nu ii va afecta in ceea ce priveste cheltuielile.

- Nu il va afecta in niciun fel nici in plus nici in minus, in schimb ii va garanta oricarui roman ca va trai intr-o Uniune Europeana sanatoasa financiar care nu va mai avea deficite mari, care nu va culege efectele globalizarii si sa reactioneze tara lui taindu-i salariu, ci va avea predictibilitate pentru ca Uniunea se aseaza pe niste baze economice solide, este bine sa stim ca si Romania va face parte din acest acord.

- Va fi un calendar de reducere a gradului de indatorare si un calendar de incadrare in deficitul structural de 0,5% cred ca toate statele vor respecta ce s-a stabilit pentru ca va fi un jandarm care se numeste CE si care dobandeste puteri extrem de mari in raport cu statlee cand nu respecta regulile.

- Am vazut ce se intampla cand un stat nu respecta regulile, celelalte state platesc in locul lui.

- Este normal ca toti sa fi inteles lectia Greciei, lectia Spaniei, Irlandei, Portugaliei, statele zonei euro au platit sume enorme, Germania si Franta au fost principalii platitori, insa si statele mici au platit.

- Adoptarea pactului fiscal este in interesul Romaniei. Acordul ne da sansa sa nu facem parte dintr-o Europa "in doua viteze".

Romania va participa la pactul bugetar

Seful statului a participat, joi si vineri, la reuniunea Consiliului European de iarna, unde, in urma propunerilor formulate de Franta si Germania, liderii statelor membre in zona euro au convenit asupra unui pact bugetar care urmeaza sa fie definitivat pana anul viitor in luna martie si care prevede in special inasprirea disciplinei bugetare.

Romania va face parte din cele 17 state membre UE care au acceptat sa semneze acest acord. La sfarsitul reuniunii seful statului a declarat ca tara noastra va semna acest acord interguvernamental deoarece "suntem extrem de dependenti economic de orice se intampla in zona euro".

"Economia noastra este extrem de dependenta de banci provenind din zona euro, fie ca sunt austriece, grecesti, italiene, franceze, si asa mai departe. Si, nu in ultimul rand, exporturile noastre sunt extrem de dependente de ce se intampla in statele zonei euro, Romania avand ca principale destinatii de export Germania, Franta, Italia, Spania, Grecia, si asa mai departe.

Deci, toate aceste lucruri ne-au dat argumente suficiente sa spunem ca, desi nu suntem stat membru euro, suntem extrem de dependenti de ce se intampla in zona euro si, ca atare, trebuie sa fim, sa participam la procesele care au loc in zona euro. Mai mult decat atat, si noi suntem stat membru euro, care are acum o derogare.

Pana la atingerea parametrilor, Romania, ca si alte state care au intrat in ultimele valuri in Uniunea Europeana, este o tara care are derogare de la introducerea mondei euro pana la realizarea parametrilor. Si ultimul argument: euro nu este o moneda a unui grup de state, ci este o moneda a Uniunii Europene", anunta presedintele.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...