CSM isi alege joi o noua conducere

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneste, joi, intr-o sedinta care au urma sa fie prezidata de presedintele Traian Basescu, asteptat ca in fiecare an la acest eveniment pentru a-si alege noua conducere.

Nimeni nu si-a depus candidatura oficial pentru sefia CSM pana. Surse judiciare declara, insa, ca cele mai mari sanse de a deveni presedintele CSM le are judecatorul Virgil Andreies, pana de curand presedinte al Curtii de Apel Cluj.

Andreies a tinut sa nu piarda functia de presedinte al Curtii de Apel Cluj, afirmand ca nu este incompatibil, chiar daca avea si calitatea de membru al CSM.

Singurul care are dreptul sa detina functia de vicepresedinte este procurorul Bogdan Licu, in conditiile in care potrivit regulamentului CSM, functia de presedinte sau vicepresedinte al Consiliului nu poate fi detinut decat o singura data in timpul mandatului de sase ani iar ceilalti membri ai Sectiei pentru procurori a CSM au detinut functia de vicepresedinte.

Oricine va fi ales in conducerea CSM are de rezolvat mai multe probleme, unele ramase nerezolvate din mandatul Lidiei Babulescu, actualul presedinte al Consiliului.

Lidia Barbulescu provoaca reactii in mass-media inca de la inceputul mandatului

Desi a negat pana in ultimul moment ca ar fi interesata de sefia Consiliului, Barbulescu a fost singurul candidat la sefia CSM in ianuarie 2008 si a obtinut 15 din 16 voturi, procurorul general Laura Kovesi fiind singurul membru care a votat "impotriva".

Dupa nici cinci zile, Lidia Barbulescu a provocat un prim scandal, sustinand ca "mapele profesionale ale magistratilor pot fi consultate numai de catre titularii acestora" si a cerut Ministerului Justitiei sa transfere catre CSM dosarele fostei SIPA ale judecatorilor si procurorilor aflati in activitate.

Rezultatul concret s-a materializat o saptamana mai tarziu, cand CSM a devenit "stapan" peste dosarele profesionale ale actualilor sau fostilor magistrati. In urma unor decizii a Consiliului, se fac publice doar locurile de munca ale magistratilor, calificativele obtinute la evaluarile profesionale si sanctiunile disciplinare, fara sa fie mentionate motivele sau sanctiunea propriu - zisa.

Lidia Barbulescu a facut o alta declaratiecontroversata in ianuarie, cu referire la decizia Curtii Constitutionale potrivit careia verdictele date in baza legii CNSAS sunt nule de drept. Aceasta atitudine a fost criticata de Transparency International Romania, potrivit careia presedintele CSM si-a incalcat atributiile cand a interpretat in mod public decizia Curtii Constitutionale din 31 ianuarie 2008 privind exceptia de neconstitutionalitate a legii CNSAS.

Sustinere pentru imunitatea fostilor ministri

La data de 12 februarie 2008, plenul CSM a decis sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la avizul Camerei pentru inceperea urmaririi penale fata de ministrii parlamentari, sustinand ca avizul Camerei din care fac parte nu poate fi exclus. In opinia Lidiei Barbulescu, toate cele trei autoritati prevazute de art. 109 alin. (2), teza intai din Constitutie, au acelasi drept, care nu poate fi ingradit.

Aceasta inseamna ca nu se poate pune problema excluderii Camerelor Parlamentului de la dreptul de a cere Ministerului Public inceperea urmarii penale a ministrilor si fostilor ministri care au si calitatea de parlamentar. Ulterior, cele mai multe dintre dosarele de cercetare a ministrilor-parlamentari au fost blocate prin votul parlamentarilor.

Magistrati implicati in fraudarea unui examen

La data de 7 mai 2008, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au trimis in judecata sase magistrati acuzati de fraudarea examenului pentru functii de conducere la parchete. In rechizitoriul procurorilor, aparea si procurorul Cristian Deliorga, fost vicepresedinte al CSM, acuzat in prima instanta ca si-ar fi traficat influenta asupra membrilor comisiei de examinare.

Deliorga a primit, totusi, neinceperea urmaririi penale in acest dosar, din cauza ca procurorii anticoruptie nu au avut suficiente dovezi pentru a-l pune sub acuzare. Fata de acest incident, Consiliul nu a luat nicio masura, desi la data respectiva a promis efectuarea unei anchete.

Imunitate pentru magistrati

O incercare de introducere a imunitatii magistratilor s-a inregistrat la data de 30 mai 2008, cand CSM a decis ca procurorii si judecatorii sa nu mai poata fi cercetati penal decat cu avizul conform al Consiliului pentru orice fel de infractiune comisa, propunerea fiind facuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In urma criticilor virulente venite din partea mai multor organisme neguvernamentale si a unor asociatii ale magistratilor, propunerea a fost abandonata.

CSM, criticat de CE ca nu si-a asumat responsabilitatea pentru reforma judiciara

In iulie 2008, a venit dusul rece al raportului Comisiei Europene pe justitie pentru Romania si Bulgaria. Potrivit documentului, CSM a beneficiat de un buget marit, dar nu si-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru reforma judiciara si masurile privind propria integritate.

In urma acestor critici, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a prezidat o sedinta cu usile inchise a CSM. Ulterior, presedintele Consiliului, Lidia Barbulescu, a anuntat ca "in urma dezbaterilor din sedinta membrilor CSM, am apreciat ca raportul prezentat este deopotriva echilibrat, este de asemenea critic si il consideram a fi si constructiv", a spus seful CSM, anuntand luarea unor masuri pentru reglementarea deficientelor constatate in raportul CE.

O alta critica venita din partea Comisiei Europene s-a referit la incercarea de schimbare a procedurii de numire a procurorilor-sefi.

CSM a remis presei in august 2008 un comunicat prin care reafirma necesitatea modificarii Legii privind Statutul judecatorilor si al procurorilor, astfel incat Consiliul sa fie institutia care sa faca propuneri presedintelui pentru numirea procurorului general, procurorului sef al DNA, procurorului sef al DIICOT, precum si a adjunctilor acestora.

Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, propunea inlocuirea lui Daniel Morar de la sefia DNA cu Monica Serbanescu, propria sa consiliera.

Romania s-a angajat insa, in cadrul mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene, sa nu modifice procedura de numire si revocare a procurilor-sefi DNA si DIICOT, autoritatile romane fiind "perfect constiente" de aceasta cerinta, a declarat pentru NewsIn Mark Gray, purtator de cuvant al CE.

In octombrie 2008, Curtea Constitutionala a decis ca CSM nu poate numi procurorii sefi si ca ei trebuie numiti in continuare de presedinte.

Caracterul public al declaratiilor de avere nu este pe placul CSM

Deranjati de caracterul public al declaratiilor de avere ale magistratilor, membrii CSM au solicitat Avocatului Poporului, in octombrie anul trecut, sa sesizeze Curtea Constitutionala (CCR) cu privire la neconstitutionalitatea legii de functionare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Cu acesta ocazie s-a declansat un imens scandal, in urma caruia CSM a sustinut ca a contestat doar caracterul public al adresei domiciliului magistratului si nu caracterul public al declaratiilor de avere.

Dupa critici severe venite din partea presedintiei, Comisiei Europene si din partea societatii civile, CSM s-a consolat cu ideea ca se incearca "sa i se puna botnita".

17 magistrati din 6300 au fost sanctionati anul trecut de CSM

CSM a fost criticat deseori pe parcursul anului trecut pentru nesanctionarea unor magistrati.

Potrivit unui comunicat remis, miercuri, agentiei NewsIn, Sectia pentru judecatori a solutionat 16 cauze in cursul anului 2008 , 4 sesizari fiind respinse si 12 admise. 8 magistrati s-au ales cu diminuare indemnizatiei lunare brute, doi au fost exclusi din magistratura, alti doi fiind sanctionati cu avertisment. Sectia pentru procurori a solutionat 6 cauze in cursul anului 2008, din care doar 5 au fost admise. Astfel, un procuror a fost exclus din magistratura, doi au fost sanctionati cu avertisment si doi au ramas cu cateva procente lipsa la salariu.

La sfarsitul anului, in Romania existau 4100 de judecatori si 2200 de procurori.

In acelasi comunicat, CSM asigura ca "a folosit toate parghiile legale pe care le-a avut la dispozitie pentru eficientizarea justitiei, care trebuie sa fie recunoscuta si sa-si afirme rolul de serviciu public", in conditiile in care asociatiile magistratilor au cerut CSM sa renunte la birocratie, sa-si construiasca o strategie coerenta de resurse umane si sa se delimiteze de anumite atributii care nu tin de prerogativele Consiliului. Cu un buget de 20 milioane de euro pe an, CSM a ajuns la structura unui minister.

"CSM a devenit un fel de minister cu foarte multe competente, lucru anormal din punctul nostru de vedere", declara in urma cu o saptamana, pentru NewsIn, Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR).

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...