Cum motiveaza judecatorii de ce Traian Basescu, fost presedinte al Romaniei si membru al Parlamentului European, a colaborat cu Securitatea

Fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, nu a menajat interesele persoanelor denuntate in 1975 in doua note informative adresate unui colonel de Contrainformatii, nu a avut o atitudine precauta si nici de protejare a celor denuntati, arata un magistrat de la Curtea de Apel Bucuresti.

Dupa aproape 8 luni de la pronuntarea sentintei, un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti a motivat decizia prin care a admis actiunea CNSAS si a constatat calitatea de colaborator al Securitatii, in cazul fostului presedinte al Romaniei, Traian Basescu.

Decizia a fost data pe 20 septembrie 2019, iar motivarea a fost redactata saptamana trecuta. Intregul caz urmeaza sa se mute la Inalta Curte, care urmeaza sa dea sentinta definitiva in acest caz.

Doua note informative semnate sub numele conspirativ "Petrov" sunt principalele probe depuse de CNSAS in procesul deschis la Curtea de Apel Bucuresti, in care se cere justitiei sa constate calitatea de colaborator al fostei Securitati in cazul fostului presedinte Traian Basescu.

Cele doua note sunt datate 5 mai 1975, iar in ele se vorbeste despre doi colegi ai lui Traian Basescu de la Institutul de Marina. Ele au fost depuse la cabinetul ofiterului de contrainformatii militare de la UM 02150 Mangalia, care se ocupa de supravegherea informativa a Institutului, locotenent-colonelul Gheorghe Tudor.

In fata magistratilor, fostul presedinte Basescu a reluat afirmatiile conform carora nu a colaborat cu fosta Securitate.

Iata mai multe detalii despre acest proces: Ce documente a depus CNSAS la Curtea de Apel Bucuresti in cazul lui Traian Basescu

Cand esti declarat colaborator

Sunt de ajuns cele doua note informative, pentru a-l declara pe Basescu colaborator al Securitatii? Iata cum motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Potrivit actelor normative care defineste colaboratorul Securitatii, in concordanta cu o decizie a CCR, unei persoane ii este constatata calitatea de colaborator al Securitatii daca indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele trei conditii:

1) Sa furnizeze informatii, precum note si rapoarte scrise, catre lucratorii Securitatii;

2) Prin acele informatii sa se denunte activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

3) Furnizarea informatiilor sa vizeze ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Prima conditie: "Indeplinita!"

A furnizat Traian Basescu note informative Securitatii? Curtea de Apel Bucuresti explica pe larg in motivarea deciziei ca Traian Basescu a recunoscut ca a furnizat ofiterului de contrainformatii militare cele doua note informative. In fata instantei, Traian Basescu a sustinut insa ca nu a cunoscut ca organele de Contrainformatii Militare faceau parte din structura fostei Securitati, respectiv Directia a-IV-a a Securitatii.

"Curtea apreciaza ca, in mod rezonabil, aceasta aparare nu poate fi primita, deoarece, in primul rand, faptul ca Serviciile de contrainformatii faceau parte din structura Securitatii era prevazut expres intr-un act normativ publicat in Buletinul Oficial, iar paratul (Traian Basescu - n.red.) a aratat in fata instantei ca a urmat cursuri de legislatie la Institutul de Marina, astfel ca nu este plauzibil ca el s-a aflat in eroare sub acest aspect.

Mai precis, Curtea are in vedere ca in Decretul Consiliului de Stat nr.130/1972 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului de Interne (act normativ in vigoare de la 19 aprilie 1972 pana la 07 aprilie 1978, fiind abrogat si inlocuit prin Decretul nr. 121/1978 ), republicat in Buletinul Oficial nr. 113 din 26 iulie 1973, respectiv in art.4, punctul I, denumit Atributii cu privire la organele de Securitate, se arata, la litera b), ca organele de Securitate organizezaza si desfasoara activitatea de contrainformatii militare, in scopul prevenirii, descoperirii si lichidarii actiunilor serviciilor de spionaj straine indreptate impotriva capacitatii de apararea a tarii si a fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania," explica Curtea de Apel Bucuresti.

"Lipsesc referile la obiectul Contrainformatiilor"

In al doilea rand, Curtea a luat in considerare ca din examinarea celor doua note informative rezulta, pe de o parte, ca lipseste orice referire la activitatea notorie a oricarui serviciu de contrainformatii militare, respectiv contracararea serviciilor de spionaj straine, sau la activitatea specifica din cadrul Institutului de Marina, iar, pe de alta parte, aspectele mentionate in cuprinsul notelor informative se circumscriu unor teme clasice de politie politica, specifice Securitatii, fiind vizate exclusiv chestiuni care tin de viata privata sau de dreptul la libera circulatie al persoanelor in legatura cu care s-au facut relatarile.

Potrivit instantei, era vorba de teme cu al caror specific Traian Basescu ar fi fost deja familiarizat, intrucat chiar el a recunoscut ca a fost abordat, inca la sfarsitul anului 1972, cu astfel de teme de catre un ofiter de Securitate in legatura cu care a aratat ca au purtat o lunga discutie.

"Prin urmare, in aceste circumstante, este rezonabil sa se aprecieze ca paratul Basescu Traian putea sa-si dea seama ca a fost contactat de organe ale Securitatii si ca notele informative au fost remise unor astfel de organe," explica judecatorul.

Cand apare o problema de logica

In al treilea rand, Curtea a observat ca, de altfel, Basescu nici nu a invocat aceasta aparare in cuprinsul intampinarii sau completarii la intampinare, ci a facut-o pentru prima data in fata instantei de judecata.

Curtea a mai remarcat faptul ca, incercand sa sustina apararea invocata direct in fata instantei, Basescu a precizat in cuprinsul interogatoriului ca "avizele de navigatie se dadeau la 6 luni, fiind eliberate de Securitate, iar nu de Contrainformatii", dar nu a explicat in nici un fel "paradoxul" creat de situatia ca, daca asa se intampla si cele doua erau considerate entitati diferite, de ce in completarea la intampinare a relatat pe larg cum formalitatile aferente si/sau acordarea avizelor erau de competenta locotenet- colonelul Tudor, seful contrainformatiilor militare pe Institutul de Marina.

"Insa, din punct de vedere logic, pentru aceasta situatie exista o singura explicatie care respecta riguros principiul noncontradictiei (anume, aceea ca lt.col. Tudor, seful contrainformatiilor militare pe Institutul de Marina, facea parte din Securitate)," explica Curtea de Ape Bucuresti.

Judecatorul mai atrage atentia si asupra faptului ca nu trebuie omis nici faptul ca Basescu s-a format si dezvoltat intr-un mediu in care informatiile privind diferentele si asemanarile dintre Armata si Securitate erau usor accesibile, tatal acestuia fiind, dupa cum chiar el arata in completarea la intampinare, "colonel de armata ".

A doua conditie: "Indeplinita!"

Prin informatii oferite, Basescu a denuntat activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist? Curtea de Apel Bucuresti sustine ca da.

Potrivit judecatorului, documentul esential in constatarea calitatii de colaborator a lui Traian Basescu este nota informativa nr. 0023/ 3990, datata 5 mai 1975, redactata si semnata olograf de parat cu numele conspirativ "Petrov", primita de It. col. Tudor Gheorghe, "prin care paratul (Traian Basescu - n.red.) informa Securitatea in legatura cu intentia numitului Dimitriu Corneliu, coleg de facultate, de a ramane in strainatate."

"Din discutiile purtate cu verisoara lui - V. - de profesie invatatoare, am inteles ca Dimitriu Corneliu ar fi dispus, in cazul in care ar reusi sa cunoasca in strainatate o fata cu avere, sa ramina acolo. Cu verisoara lui Dimitriu am avut ocazia sa discut aceste probleme, deoarece am fost la un moment dat prieteni," scria "Petrov" in acea nota.

Potrivit judecatorului, prin informatiile din nota informativa in discutie, Basescu a denuntat activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar pe de alta parte, furnizarea informatiilor a vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Instanta prezinta intreaga situatie. "Intr-adevar, este de notorietate faptul ca intentia unei persoane de a ramane in strainatate sau de a parasi tara era o atitudine extrem de grava din perspectiva regimului, iar cei ce luau o astfel de hotarare erau priviti ca niste tradatori de patrie.

In cauza, pentru conturarea intentiei numitului Dimitriu Corneliu de a ramane in strainatate, Curtea observa ca paratul Basescu Traian, mai mult decat sa prezinte faptele, le-a interpretat, afirmand ca am inteles ca Dimitriu corneliu ar fi dispus, in cazul in care ar reusi sa cunoasca in strainatate o fata cu avere, sa ramana acolo.

Totodata, cei care, prin diferite metode, reuseau sa-si indeplineasca obiectivul de a pleca sau de a ramane in strainatate erau denumiti, peiorativ, fugiti, iar bunurile ramase in tara le erau confiscate.

Pe de alta parte, cei ale caror intentii de plecare definitiva din tara erau descoperite si zadarnicite sau prin alte mijloace - erau denumiti suspecti de evaziune si persecutati de organele represive ale regimului.

Aceste din urma persoane nu mai puteau spera ca li se va elibera vreodata pasaport, nici macar pentru o calatorie intr-o tara socialista. In plus, evolutia profesionala a acestor persoane avea de suferit, ingradindu-li-se accesul la anumite functii si profesii." motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Cea de-a doua nota

Instanta atrage atentia si asupra celei de-a doua note informative semnate de "Petrov", despre Ion Bargau, un alt coleg al lui Traian Basescu: "nu este dispus sa se casatoreasca decat foarte tarziu si cu o fata care sa aiba o situatie materiala buna. In vara anului 1973 si a anului 1974 a avut relatii cu femei de cetatenie ceha, dar nu stiu daca in momentul de fata mai intretine aceste relatii".

Cu privire la datele cuprinse in aceasta nota informativa, Curtea a avut in vedere faptul notoriu ca statul comunist incerca sa limiteze relatiile neoficiale dintre cetatenii romani si cei straini, intrucat, prin astfel de contacte, cetatenii romani isi puteau insusi ideile care circulau in lumea libera si care nu erau foarte bine cunoscute in tara.

Mai mult, cetatenii straini puteau cunoaste adevarata situatie cu privire la conditiile de viata din Romania ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi in tara, situatii care, evident, difereau profund fata de cele prezentate de propaganda oficiala a regimului, iar sub aceste aspecte jurisprudenta invocata prin actiune este, de asemenea, edificatoare.

Totodata, pe baza informatiilor furnizate de catre "Petrov", ofiterul de legatura din cadrul Securitatii a dispus: "Nota se introduce la documentarea sa. Se va urmari a se preciza cauza neintelegerii cu familia. Se va lua legatura cu ofiterul CI din lasi pentru a preciza cum este cunoscut tatal. Se va discuta cu elevul asupra relatiei cu cetateni straini-este [indescifrabil]."

"Trebuie avut in vedere modul insidios in care actiona regimul totalitar din acea perioada, care nu se impotrivea de o maniera publica, deschisa, legaturilor cetatenilor romani cu cei straini, ci in ascuns, prin intermediul organelor represive, cu ajutorul carora cauta sa aiba un control aproape total asupra acestor legaturi.

De asemenea, statul totalitar nu se opunea intalnirilor oficiale intre cetatenii romani si cei straini, intrucat acestea serveau, in principal, interesele regimului, in timp ce intalnirile neoficiale erau percepute ca fiind periculoase, fapt demonstrat de supravegherea exercitata asupra acestora. In acest sens, Curtea observa ca in fiecare din cele doua note informative se expune situatia persoanei vizate privind legaturile cu strainii," motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Motivare dura a magistratilor

Curtea de Apel Bucuresti a respins o aparare inedita a lui Traian Basescu. Potrivit motivarii, acesta a invocat si faptul ca a fost constrans sa intocmeasca notele informative de dispozitiile regulamentelor miltare, in mod deosebit de Regulamentul disciplinei militare, care, la art.2, prevede "subordonarea completa", iar la art.3 precizeaza, printre altele, ca "disciplina militara obliga pe fiecare militar ... sa fie cinstit, sincer si drept".

Curtea de Apel Bucuresti respinge dur aceasta aparare.

"Curtea constata ca paratul da o interpretare eronata, de o rigiditate vadita si care depaseste baza normativa, unor valori fundamentale reglementate si la nivel de lege in perioada de referinta (art. 73 lit. c si g din Legea nr. 14/1972), impreuna cu alte valori de aceeasi anvergura, precum onoarea si demnitatea (art. 73 lit. d din Legea nr. 14/1972), de natura sa puna in evidenta domeniul de aplicare si limitele fiecareia, inclusiv prin interpretarea logico-sistematica si teleologica a normelor indicate.

In cazul militarilor, obligatia de a pretui onoarea si demnitatea in exercitiul profesiei nu este doar o obligatie morala, ci si una juridica, astfel ca ei, precum celelalte categorii profesionale care au o astfel de obligatie, nu se pot deroba in nici un fel de la raspunderea care le revine in caz de incalcare a valorilor protejate prin instituirea obligatiei, care reprezinta fundamentul esential al statutului lor.

Nu este rolul aceste instante sa defineasca onoarea si demnitatea, dar, indiferent de definitia adoptata, esential este ca a actiona cu onoare si demnitate presupune (si a presupus si in perioada de referinta) o conduita intemeiata pe principiile moralitatii si a regulilor sociale unanim acceptate.

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca nici una dintre normele indicate de parat (Traian Basescu- n.red.) nu reglementeaza posibilitatea pentru vreun militar de a intruziona in viata familiala sau privata a altui militar, interpretarea contrara, sustinuta de parat, aflandu-se in vadita contradictie cu legea in vigoare in perioada de referinta, facand parte din categoria celor care au generat practici abuzive generalizate ale fostei Securitati, pe care OUG nr. 24/2008 (privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii - n.red.) isi propune sa le developeze si sa le combata, cu atat mai mult cu cat normele in discutie vizeaza in mod evident activitatea profesionala sau de serviciu a militarilor.

Dimpotriva, obligatia de a actiona cu onoare si demnitate si sobrietatea specifica functiei reprezinta impedimente dirimante in intocmirea de catre militari, in perioada de referinta, a unor note informative privind viata familiala sau privata a altor militari (si nu numai).

In concluzie, normele cuprinse in art.2 si art.3 din Regulamentul disciplinei militare, inclusiv cele care prevad obligatia de a fi cinstit, sincer si drept, nu pot reprezenta un temei valid sau de constrangere pentru intocmirea notelor informative din prezenta cauza, ele referindu-se, dupa cum s-a aratat mai sus, la activitatile desfasurate in cadrul serviciului militar, nu la viata privata sau de familie, iar acestea din urma nu sunt valori specifice doar societatii prezente, cum eronat sustine paratul, fiind notoriu faptul ca, in general si in mod traditional, militarii sunt adeptii valorilor care privesc protectia familiei si a aspectelor strict personale ale vietii, inclusiv in sensul nedivulgarii lor catre terte persoane.

De altfel, paratul nici nu a sustinut in cauza ca, in contextul in care a relevat prin completarea la intampinare ca ofiterul de contrainformatii uzita de justificari regulamentare si ca discutia nu a avut un ton de ostilitate, iar intrebarile lt.col. Tudor nu vadeau ostilitate nici fata de mine si nici fata de Bargau Ion si Corneliu Dimitriu, ar fi incercat macar sa-i opuna un argument legal in scopul neintocmirii notelor informative," conchide Curtea de Apel Bucuresti.

A treia conditie: "Indeplinita!"

Furnizarea informatiilor e catre Traian Basescu a vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului?

"In final, Curtea mai precizeaza ca, referitor la cea de-a treia conditie, aceasta este evident realizata, deoarece, in raport de cele expuse anterior, nu se poate considera ca furnizarea unor informatii de asemenea natura nu a fost facuta constient, avand reprezentarea clara a faptului ca relatarile facute in scris nu ramaneau fara urmari.

Totodata, paratul nu putea sa stie in momentul redactarii notelor informative daca Securitatea cunostea in tot sau in mod substantial, situatia denuntata, rezultand ca paratul nu a menajat interesele persoanelor denuntate, nu a avut o atitudine precauta si nici de protejare a celor denuntati.

In consecinta, nesocotind interesele celor denuntati, paratul a vizat ingradirea dreptului la viata privata in privinta acestora, atat timp cat a acceptat ca persoanele denuntate puteau sa faca obiectul unor investigatii suplimentare ale Securitatii, ca rezultat al denunturilor sale.

Cu alte cuvinte, prin furnizarea acestor informatii, paratul a constientizat ca asupra persoanelor la care s-a referit in relatarile sale se pot lua masuri de urmarire si verificare, cu incalcarea dreptului la viata privata (prevazut de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice) si a dreptului la libera circulatie (prevazut de art. 12 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice), si, prin urmare, a vizat aceasta consecinta.

De altfel, in cazul de fata, conditia vizarii este depasita, aflandu-ne in prezenta unei ingradiri efective a drepturilor cetatenesti, avand in vedere masurile dispuse pe marginea informatiilor transmise de parat, dupa cum s-a aratat si mai sus," explica Curtea de Apel Bucuresti.

Ofiterul, avizat negativ

Judecatorul arata ca in mod esential, depasirea acestei conditii rezulta evident si din faptul ca, urmare a informatiei transmise de Basescu prin nota informativa din 5 mai 1975, It. col. Tudor Gheorghe redacteaza nota din 19.08.1975, prin care propune avizarea negativa a unei eventuale desemnari alui Corneliu Dimitriu ca ofiter pe navele romanesti ce vor pleca in strainatate.

"In aceasta nota se mentioneaza, edificator, ca Se detine material informativ furnizat de colaboratorul, din care rezulta ca elevul Dimitriu Corneliu ar fi dispus ca, in cazul in care ar reusi sa cunoasca in strainatate o fata cu avere, sa ramana acolo. Avand in vedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ," explica Curtea de Apel Bucuresti.

Pe aceeasi nota se afla o insemnare marginala, efectuata la aproape doi ani de la inaintarea propunerii de aviz negativ, si anume: "Avizat pozitiv la 1.06.1977", insa Curtea apreciaza, contrar sustinerilor lui Basescu, ca aceasta consemnare nu semnifica lipsa producerii de efecte a propunerii avansate, deoarece, pe de o, parte, avizarea pozitiva a intervenit la aproximativ un an de la terminarea facultatii, rezultand ca, cel putin pe aceasta perioada de un an, Corneliu Dimitriu s-a aflat sub efectul propunerii de avizare negativa, iar, pe de alta parte, trebuie luate in considerare si premisele acestei propuneri, avand in vedere ca aceasta este rezultatul supravegherii si verificarii informative a persoanei semnalate cu intentie de ramanere in strainatate.

Concluzia Curtii de Apel Bucuresti: "Pe cale de consecinta, fiind indeplinite toate conditiile legale evocate anterior, Curtea apreciaza ca prezenta actiune este intemeiata, urmand a o admite, in temeiul art.11 rap.la art.2 lit.b din OUG 24/2008, astfel incat va constata calitatea de colaborator al Securitatii in privinta paratului."

Dupa cum am aratat, ultimul cuvant in acest caz il va avea Inalta Curte.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...