I. Chifu: Va conta modul in care Parteneriatul Strategic cu SUA va fi aplicat - Interviu

Acordul privind scutul antiracheta si Parteneriatul Strategic sunt dovezi ale unei relatii speciale pe care Romania le are cu Statele Unite, ele sporesc greutatea strategica a Romaniei si demonstreaza ca tara noastra este angajata pe drumul reformelor, apreciaza analistul politic Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning.

Intr-un interviu acordat pentru Ziare.com, Iulian Chifu evidentiaza importanta celor doua documente semnate pe parcursul vizitei efectuate de presedintele Traian Basescu in Statele Unite, dar subliniaza in mod explicit faptul ca aceasta importanta va fi validata doar in timp si cu conditia ca prevederile din cele doua documente sa fie puse in aplicare in mod eficient.

Care este importanta celor doua document semnate in timpul vizitei presedintelui Traian Basescu in Statele Unite?

Sunt cinci puncte majore. In primul rand, avem doua documente. Unul este cel juridic, care cuantifica participarea Romaniei la apararea antiracheta a Europei si a zonei euro-atlantice, deci inclusiv a SUA, in cadrul acestui scut antiracheta american ce va deveni scut al NATO. Pe de alta parte avem un document politic, acea declaratie de Parteneriat Strategic intarit si comprehensiv pentru Secolul XXI, intre Romania si Statele Unite.

Sunt doua documente care cuantifica o relatie speciala de parteneriat strategic intre Romania si Statele Unite.

In al doilea rand este un efect de antrenare, as spune eu, simbolic. Odata ce exista aceste documente, aceasta vizita si continutul ei, in mod automat creste si portanta si greutatea strategica a Romaniei in raport cu realitatile din jur. E un lucru extrem de important.

Cel de-al treilea element este acela ca in continutul acestui nou Parteneriat Strategic apar niste elemente deosebite, respectiv, in premiera, un numar dintre interesele nationale ale Romaniei sunt preluate si asumate de catre Statele Unite. Deci deja unele dintre elementele de interes pentru Romania au devenit de interes si pentru Statele Unite, si cele doua parti urmeaza sa le execute, sa le aplice, in sensul satisfacerii acestor interese.

Un al patrulea punct, de asemenea extrem de important, este acela ca acest parteneriat vine si deseneaza pentru Romania un profil de relevanta strategica. Daca am avut etape in istorie in care unii lideri politici incercau sa promoveze o varianta de lider regional, sa gaseasca spatii in care sa isi manifeste o anumita politica, gen regiunea Marii Negre, in momentul de fata exista un profil strategic care este definit, cuantificat, asumat, e parte a unui document, nu doar o vointa declarata a Romaniei.

Si, in fine, cel de-al cincilea element, la care tin in egala masura, este faptul ca exista in cadrul acestui parteneriat si un tip de angajament pentru reforma, pe directiile cunoscute: ale statului de drept, ale unei piete libere si egale, ale unei competitii corecte, ale unei lupte anticoruptie subinteleasa de respectivele documente, respectiv un angajament bilateral de promovare a unor valori.

Iata cinci elemente concrete si las deoparte componenta de natura economica, de creare de locuri de munca, transfer tehnologic, pe dimensiunea de educatie - transferul de know-how la nivel academic si universitar, sau chiar transferul de programe care pot sa urmeze acestui tip de acord.

Important este acordul, e semnificativ, putem sa ii dam si coordonate istorice, dar acest lucru va fi validat in timp, insa, in momentul de fata conteaza foarte mult modul in care acest parteneriat si aceste prevederi vor fi aplicate.

Credeti ca acest parteneriat, care nu este primul semnat cu SUA, va fi pus in aplicare? La anul sunt alegeri si in Romania si in SUA.

Acordul cadru nu este pe termen scurt, el este pe termen mediu si lung. S-a vorbit acolo de decenii.

Exista o anumita deficienta: acel acord subinteles din partea Opozitiei in raport cu documentele semnate. Lipseste o dimensiune a dialogului si a asumarii de catre toata lumea, mai ales ca la aceste documente chiar au participat si altii, nu in egala masura, pentru ca e clar ca este incheiat si negociat in forma finala acum si rolul relevant ramane al celor care au reusit in special in zona diplomatiei, dar si in zona de concept, sa impinga inainte aceste elemente. Trebuia sa existe un consens, tocmai pentru faptul ca odata ce angajezi o relatie pe termen mediu si lung, automat trebuie sa fie de acord toate fortele politice din Romania.

Situatia clasica de la noi face ca, pe moment, sa existe aceasta prapastie intre Putere si Opozitie, motiv pentru care nu a existat un asemenea dialog, consultare, inainte.

Pe de alta parte insa, am certitudinea ca partea americana are formule de compensare, cu certitudine a contactat partidele de Opozitie si a avut dovada unei garantii si a unui sprijin pentru acest tip de relatie, si cu certitudine eu cred ca in perioada urmatoare vom avea de a face cu vizite si ale liderilor din Opozitie in SUA, tocmai pentru a cimenta aceasta relatie strategica.

Nu e vorba de continutul acordului, care ar fi pus sub semnul intrebarii de cineva, ci e vorba de o garantie a mentinerii lui pe termen mediu si lung, si a aplicarii. Asta e problema noastra fundamentala generala, inclusiv pe plan european: la nivelul incheierii acordurilor si a documentelor, si chiar la nivelul constructiei institutionale a mers bine, nu la fel cand am trecut la partea de aplicare a prevederilor, a politicilor concrete, a acordurilor departamentale care urmeaza, pe fiecare minister. Aici este punctul esential, sa vedem daca vom avea capacitatea sa depasim acest punct.

Cum comentati declaratiile liderilor Opozitiei pe tema vizitei efectuate in SUA de delegatia romana?

Ne aflam in fata unei situatii in care nu este contestat documentul ca atare, ci elemente de natura formala, a modului in care s-a realizat vizita, dar cu trimitere mai degraba catre zona Ministerului de Externe, decat a diplomatiei si a elementelor tehnice.

Pe de alta parte, este subliniat si modul in care se incearca o abordare unilaterala a unui subiect care are importanta strategica, faptul ca nu a existat un dialog anterior in legatura cu acest subiect, o pozitie consolidata, macar punerea in cunostinta a tuturor liderilor, acesta fiind un acord fundamental pentru tara, care trebuie sustinut de catre toate fortele politice. Lucrul acesta se putea face, mai ales ca si din partea liderilor Opozitiei au existat tot timpul declaratii in sprijinul acestui proiect, al scutului antiracheta.

Cum se vad rezultatele aceastei vizite de la Bruxelles si de la Moscova?

Nu cred ca exista elemente noi, suntem in cazul unei politici previzibile, a unor lucruri care curg in mod liniar, toata lumea a fost informata in mod constant despre negocierile care au avut loc.

Daca e sa discutam de dimensiunea europeana, scutul antiracheta va deveni scut al NATO si acest lucru s-a decis la Lisabona, deci era cunoscuta dezvoltarea. Acordul cu Romania a fost facut public, au existat negocieri si consultari, au existat mesaje ca acest scut evident nu este indreptat impotriva Rusiei. Aceste elemente s-au derulat pas cu pas.

Pe de alta parte, si din reactiile partii ruse vedem ca, daca in forma incipienta a acordului, cand probabil ca informatiile erau mai putin publice, cele de consistenta, au mai existat semne de intrebare, in momentul de fata am avut foarte multe declaratii pe zona tehnica, dar nu numai, in care expertii rusi vin si recunosc faptul ca scutul este indreptat impotriva unor rachete cu raza medie de care Federatia Rusa nici macar nu dispune la aceasta ora.

Cred ca nemultumirile vin din faptul ca negocierile bilaterale americano-ruse in privinta unui scut comun nu dau rezultatele pe care, probabil, Federatia Rusa si le-ar dori, respectiv un scut comun in care Rusia sa aiba drept de veto, eventual sa poata sa realizeze si un transfer tehnologic militar.

A crescut rolul regional al Romaniei in urma acestei vizite? Unii analisti au apreciat ca Romania va avea un cuvant mai greu de spus chiar si legat de ceea ce se intampla in Turcia, Israel, Palestina, Egipt.

Importanta noastra nu se extinde asupra unei tegiuni atat de intinse. Zona pe care ne-o putem asuma potrivit greutatii strategice ramane in spatiul Balcanilor de Vest si a regiunii Marii Negre.

Ca orice stat implicat la nivel international si care, probabil, va fi confruntat la ONU in privinta independentei Palestinei avem si noi propriile pozitii. In ceea ce priveste relatia dintre Israel si Turcia, care pare tensionata existand si cateva avertismente, pe noi ne intereseaza sa nu contrapunem relatiile strategice cu aceste tari.

Parteneriatul cu Turcia tine si de o anumita traditie si de un numar de elemente strategice evidente, si de preocuparea cu Marea Neagra, pe de alta parte parteneriatul cu Israelul si modul in care privim perspectiva noului stat Palestinian este in termenii clasici, normali, avem cetateti romani si in Gaza, si in Cisiordania, si in Israel, si in sudul Libanului si avem tot interesul ca orice miscare se petrece in zona sa nu determine o tectonicitate excesiva si sa fim obligati sa extragem sau sa sprijinim resortisanti romani si famiile lor.

Acest lucru e normal ca ne da un soi de legitimitate in a ne implica si a avea o opinie care sa fie inteleasa de toti ceilalti parteneri, fara a ne asuma responsabilitati mai mari in Orientul Mijlociu, unde sunt de altfel implicate in cvartet toate marile puteri ale lumii, care fac aceste eforturi de solutionare pasnica a chestiunii dintre cele doua state.

Aceasta vizita este un pas inainte in problema vizelor pentru romani sau sunt simple declaratii de intentii?

Este evident, in Parteneriatul Strategic apare in mod explicit, si de altfel am avut si in comunicatele externe si in conferinta de presa a doamnei Clinton, dar mai ales in discutia si mesajul transmis in numele presedintelui Obama, sprijinul presedintiei americane, administratiei americane, in privinta modificarii legislatiei referitoare la accesul in programul Visa Waiver, cu sublinere explicita la faptul ca se refera la 'partenerii nostri strategici' cu care suntem in operatiuni, Romania, Polonia, Bulgaria si altii.

In conditiile in care exista o asumare din partea administratiei a modificarii de legislatie, acest lucru ar putea sa se transpuna intr-un criteriu de aceasta factura, in care si noi sa putem sa intram intr-un termen relativ scurt in programul Visa Waiver.

Evident insa ca tine si de o organizare a noastra dar si de unii concetateni care aplica in mod repetat, li se refuza viza doarece nu respecta conditiile si exista ingrijorarea ca nu e vorba doar de o vizita ci de o cautare de locuri de munca si de imigrare ilegala, si atunci patimeste toata lumea, mai ales daca acesti concetateni ai nostri tot reiau aplicatiile si se aduna la acest procentaj al respingerii solicitarilor.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....