I.Stanomir: Ideea de a ostraciza un fost presedinte este inacceptabila - Interviu

Obsesia USL de a-l scoate pe Traian Basescu din jocul politic ar putea avea consecinte cu totul neprevazute. Romania ar putea ajunge singura tara democratica in care sa li se interzica, prin Constitutie, fostilor presedinti de stat sa ramana in viata politica, daca e sa il credem pe Crin Antonescu.

Cel putin asa a afirmat public senatorul PNL, miercuri, in calitatea sa de presedinte al Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, imediat dupa ce Traian Basescu a anuntat ca intentioneaza ca, in 2014, la expirarea mandatului, sa ramana in viata politica, intr-o forma sau alta.

"Cred de principiu ca nu ar fi rau ca la un moment dat sa se aseze, daca nu la nivelul legii, dar macar ca o cutuma, ca cine a ajuns o data presedinte al Romaniei sa considere asta varful si capatul carierei sale politice, cumva dupa maniera americana, pentru ca nimeni n-a vazut un presedinte al SUA care dupa aceea sa fie din nou senator, deputat, sa se lupte acolo pentru o noua candidatura. (...)

Poate ca acest lucru ar trebui impus si prin lege sau prin Constitutie. Ai ajuns presedinte, fa-ti mandatul de presedinte avand in minte ca nu mai ai treaba cu niciun partid, ca nu te intorci dupa aceea intr-un partid sau in viata politica", a afirmat miercuri Crin Antonescu, subliniind apoi explicit, la insistentele jurnalistilor: "Am putea discuta si de impunerea prin Constitutie".

In primul rand, trebuie subliniat faptul ca istoricul si politicianul Crin Antonescu a spus un neadevar. Fie nu a stiut, fie a uitat, dar au existat presedinti americani care au ocupat dupa terminarea mandatului pozitii politice inferioare. Astfel, dupa ce n-au mai fost presedinti ai Statelor Unite, John Quincy Adams si Andrew Johnson au candidat si au fost alesi in Camera Reprezentantilor si respectiv in Senat.

Totodata, mult mai aproape de noi, atat in timp cat si in spatiu, avem si exemplul lui Ion Iliescu. Acesta a ocupat alternativ doua mandate de presedinte al Romaniei si doua de senator de Bucuresti. Mai mult, Ion Iliescu este o prezenta constanta in politica romaneasca, pe care o influenteaza participand la sedintele conducerii PSD si la luarea deciziilor in USL, alianta politica al carei co-presedinte este insusi Crin Antonescu.

In plus, in nicio tara cu democratie consolidata nu a fost si nu este ingradit dreptul unui fost presedinte de a candida pentru o pozitie de parlamentar, iar faptul ca presedintelui Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, Crin Antonescu, ii trece prin cap o asemenea idee ne pune pe ganduri in ceea ce priveste calitatea Legii Fundamentale pe care aceasta comisie o va furniza societatii.

Pe de alta parte, acceptand ideea ca in Romania totul este posibil, ne intrebam pana unde ar putea merge interdictiile in cazul unui fost presedinte al tarii. Sa nu i se permita acestuia sa candideze nici pentru Primaria Vascautiului sau doar pentru parlament? Sa nu i se permita sa candideze nici pentru Parlamentul European, nicidecum sa cuteze sa se gandeasca la vreun post de comisar european? Oare ce intelege Crin Antonescu prin "nu te intorci dupa aceea in viata politica" si oare cum si-ar argumenta el pozitia in fata, sa zicem, fostului presedinte american Bill Clinton?

Pornind de la declaratiile facute de presedintele Senatului, i-am cerut cateva lamuriri suplimentare profesorului universitar de drept constitutional Ioan Stanomir cu privire la posibilitatea de a i se interzice unui presedinte sa ramana in viata politica dupa terminarea mandatului.

In plus, l-am intrebat cum comenteaza si faptul ca desi la referendumul din 2009 au votat pentru un parlament unicameral 6.740.213 de alegatori, iar pentru cel mult 300 de parlamentari au votat 7.765.573 de alegatori (cu peste 360.000 mai multi decat cei care au votat in 2012 pentru demiterea presedintelui Basescu!) cei care revizuiesc Constitutia nu au nici cea mai vaga intentie de a tine cont de votul dat de concetatenii lor si reconfirmat zilele trecute de un sondaj IRES.

Domnule profesor Stanomir, i se poate interzice, prin lege sau constitutional, unui presedinte sa ramana in viata politica dupa incetarea mandatului?

In orice democratie consolidata, unui presedinte i se stabileste un numar de mandate pe care le poate exercita. Aceasta este unica posibilitate de a limita accesul in politica al unui presedinte dupa finalizarea mandatelor pe care le-a avut la dispozitie.

In rest, mi se pare ca orice ingradire a libertatii unui cetatean de a candida la orice alta pozitie in stat in afara de cea detinuta anterior este inacceptabila si contraproductiva si nu are niciun fel de echivalent in practica democratica.

Totusi, in ultimele decenii, in toate tarile cu traditie democratica presedintii nu s-au intors in batalia politica, nici ca parlamentari, nici ca ministri, ci au desfasurat cel mult activitati tangentiale politicii. De ce?

E destul de greu de spus, fiecare democratie are specificul ei. Depinde foarte mult de tipul de magistratura pe care l-a exercitat presedintele, de modul in care si-a incheiat mandatul. Exista practici diferite in Franta fata de Statele Unite, unde vedem, intr-adevar, presedintii parasind prim-planul vietii politice nationale, dar ramanand foarte angajati la nivel global, cum este cazul presedintelui Bill Clinton.

In plus, ar trebui sa nu uitam ca au existat presedinti ai Statelor Unite, in urma cu peste 100 de ani, care au fost congresmeni si au candidat din nou la functia suprema, daca mai aveau acest drept.

Prin urmare, ideea de a ostraciza pe cineva si de a-l pedepsi doar pentru ca a fost presedintele republicii pe durata a doua mandate mi se pare o idee nascuta in contextul pasiunilor excesive din politica romaneasca.

Aparent, Crin Antonescu l-a uitat pe colegul sau de alianta, Ion Iliescu, extrem de implicat in proiectele politice ale PSD si USL.

Sigur ca da. Ion Iliescu este presedintele de onoare al PSD, dupa ce a fost in doua randuri presedintele republicii.

Problema este ca, din pacate, in Romania niciodata nu putem sa discutam fara sa aplicam o lege paguboasa, cea a dublului standard.

Cine sunt parlamentarii care vor revizui Constitutia

Ce asteptari aveti de la comisia de revizuire a Constitutiei? Cum vi se pare componenta ei?

Nu am vazut-o, dar banuiesc ca este formata doar din politicieni. Natiunea nu poate fi scoasa din ecuatie ca si cum ar fi doar obiect al schimbarii constitutionale, nu si subiect al schimbarii constitutionale.

Mi se pare ca se procedeaza pripit, confiscandu-se o tema nationala de catre un partid sau de catre o coalitie. Acest lucru ar fi fost prost si daca se realiza pe vremea guvernarii trecute, este la fel de prost daca se realizeaza acum.

Eu nu am niciun fel de retinere in a critica orice tentativa unilaterala si netransparenta de a schimba Constitutia. Nu rezolvi problemele tarii schimband Constitutia ca si cum ai schimba o lege obisnuita. Pentru ca schimbarea unei Constitutii poate sa genereze un tip de efecte secundare pe care le anticipezi cu dificultate la momentul initierii procesului.

Si totusi, pe langa comisia din Parlament s-a constituit si un Forum Constitutional...

Forumul Constitutional pe care il va conduce domnul Cristian Parvulescu cred ca va avea acelasi impact asupra activitatii de revizuire a Constitutiei ca si initiativa anterioara de consultare nationala, aceea din 2003.

Adica?

Adica neglijabil. Politicienii au facut si atunci ceea ce au crezut ei de cuviinta.

Cum comentati faptul ca presa nu va avea acces la dezbaterile comisiei pentru revizuirea Constitutiei, ci va trebui sa se multumeasca cu informatiile pe care le vor livra politicienii?

Acesta este un alt element de "noutate" pentru ca se ermetizeaza activitatea comisiei constitutionale, atat pentru presa, cat si pentru public, presa fiind intemediarul prin care publicul ar fi putut avea acces la aceste dezbateri.

Crin Antonescu a declarat ca proiectul noii Constitutii va fi gata pana pe 15 mai dupa care se va ajunge cat de repede se poate la referendum. Vi se pare un termen rezonabil?

Daca vointa politica a acestei majoritati este sa ignore recomandarile europene exprese referitoare la prudenta in schimbarea Constitutiei, se poate face un proiect de Constitutie sau de modificare a ei chiar si intr-o noapte.

Problema nu este cat de repede il faci, problema este cat va dura acel proiect si ce efecte va avea.

Peste 70% dintre romani continua sa sustina parlamentul unicameral - Sondaj IRES

Un sondaj recent al IRES arata ca romanii isi doresc in continuare aplicarea rezultatelor referendumului din 2009, adica parlament unicameral cu cel mult 300 de parlamentari. De ce nu tin cont politicienii nici de acel referendum, nici de sondaje?

Cei care isi doresc aplicarea rezultatelor referendumului au ramas in aceeasi proportie, dar, din pacate, sunt nereprezentati politic. Eu cred ca natiunii ar trebui sa i se raspunda la aceasta intrebare: Ce efect are un referendum pe care politicienii l-au ignorat? Sa spunem ca nu se doreste parlament monocameral, dar macar o reforma a parlamentului in directia limitarii numarului de parlamentari in camera superioara se poate realiza?

Macar atata satisfactie sa i se dea si natiunii pentru ca, altfel, eu, in calitate de cetatean, ma intreb retoric la ce bun sa te mai invite cineva sa te pronunti intr-un referendum, daca vointa ta este socotita irelevanta.

Un alt aspect aprig discutat si disputat in aceasta perioada este reorganizarea regiunilor. Ce parere aveti despre variantele vehiculate in presa?

Cred ca regionalizarea trebuie sa porneasca in primul rand de la exigentele modernizarii statului roman si de la necesitatile cetateanului. Statul roman trebuie sa fie un stat mai modern, mai suplu, mai transparent.

Cetateanul roman trebuie sa aiba acces mai usor la administratia cu care intra in contact, ca atare, orice proces de regionalizare care va duce la o birocratizare suplimentara, la o incarcare de tip bugetar si administrativ este un proces contraproductiv si periculos.

In plus, acest proces de regionalizare, daca este pripit, poate avea ca efect secundar constituirea unor satrapii, a unor gubernii pe care sa le controleze autoritar oameni cu influenta la nivelul celor mai importante judete din componenta acestor potentiale regiuni.

Avem nevoie de regiuni credibile a caror configurare sa tina seama si de sensibilitatile istorice ale cetatenilor. Daca aceasta natiune va fi tratata permanent asemeni unui copil, ca un actor decizional imatur, procesul de democratizare nu va avansa. Poporului trebuie sa i se dea respectul cuvenit si acest respect trebuie sa se reflecte in consultarea lui si intre alegeri, prin modalitati pe care Constitutia le pune la dispozitie politicienilor nostri.

Eu cred ca se poate imagina un referendum consultativ pentru ca cetatenii sa fie intrebati daca sunt de acord cu eventuala redesenare a hartii regionale a Romaniei.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...