Lectia de iubire a lui Basescu de la americani (Opinii)

Autor: Iulian Leca, Senior editor
Miercuri, 23 Mai 2012, ora 19:31
8658 citiri
Lectia de iubire a lui Basescu de la americani (Opinii)

Dragostea de tara e un subiect delicat, mai ales pentru un politician. Un profesor care pleaca sa isi caute o viata mai buna in Occident, blestemandu-si ziua in care a venit pe lume in acest colt de planeta, nu poate fi acuzat de nimeni ca dragostea de tara nu il face sa se sature.

In schimb, sa auzi din gura unui politician ca "toti ne iubim tara, dar viata nu este numai dragoste de tara" suna oarecum ciudat. E riscant din start sa rostesti asa ceva si poti fi usor acuzat de tot ce-i mai rau pentru un politician.

Iar daca persoana care spune aceste cuvinte e si presedintele statului, lucrurile se complica si mai mult. Intervine rolul constructorului unei imagini, a responsabilitatii transmiterii unor mesaje cu valoare de simbol si, deloc in ultimul rand, sarcina de a incerca sa unesti natiunea in jurul unei idei care sa ridice si sa modernizeze tara.

Presedintele tarii este cel care are in primul rand datoria de a mobiliza natiunea intru realizarea unui proiect de dezvoltare si cucerire a istoriei.

Rugat de un roman pe jumatate american sa-i dea trei motive sa se intoarca in tara, Traian Basescu nu a gasit decat un singur motiv pentru care tanarul sa nu se intoarca in Romania. Declaratia merita citita cu atentie, pentru ca ea cuprinde atata adevar si atat de multa nenorocire cat consideram fiecare ca e suficient in raport cu propriile vieti:

"O sa va spun foarte cinstit un lucru: toti ne iubim tara, dar viata nu este numai dragoste de tara, mai este si viata de zi cu zi. In momentul de fata, Romania nu este in masura sa asigure cetatenilor ei salarii, respectiv un nivel de trai, ca in statele care nu au trecut prin comunism, iar acest lucru trebuie recunoscut cinstit.

De altfel, eu nu am niciun fel de intelegere pentru demagogia politicienilor care se protapesc la televizor si spun: v-au plecat romanii din tara" - Traian Basescu.

Dupa ce asculti din nou fragmentul, cand intelegi cat de mult adevar sta ascuns in spatele acestor cuvinte, cand constientizezi drama pe care o lasa sa se intrevada, te cuprinde amaraciunea. Oricat ti-ar fi mancat viata si distrus viitorul traiul in Romania zi de zi, oricat de mult nu ai fi de acord cu Traian Basescu, revolta fata de fatalitatea astfel exprimata lasa loc treptat tristetii declansate de cinismul constatarii.

Te poti revolta impotriva lui Traian Basescu, reprosandu-i ca nu isi asuma si rolul de simbol care sa coaguleze fortele unei natiuni intr-un centru unificator. Care sa aduca romanii de peste mari si tari ca sa construiasca si sa ridice din cenusa o tara aproape total prabusita. Poti sa-i critici cinismul si lipsa de tact, diplomatia intoarsa pe dos si exemplul negativ pe care il transmite, demagogia si populismul intoarse pe dos (stiind prea bine ca o astfel de teza va fi imbratisata cu sufletul usurat si constiinta descarcata de toti americanii de origine romana).

Pe cine am putea minti? Si cum, mai cu seama, cand intreaga lume nu stie cum sa se salveze mai repede de la criza generala?

E atat de dureros sa iti auzi presedintele tarii vorbind astfel, incat poate tocmai din cauza asta iti dai seama ca nu mai are nicio importanta daca e si vina lui. Stii sigur ca e si a noastra, a tuturor. A ta si a mea. Pentru farama de complicitate cu lumea lor, pentru votul irosit sau de la care ne-am abtinut, pentru lipsa curajului de a ne desprinde de stat, pentru frica de a ne lua destinul in propriile maini si pentru ca ne-am multumit intotdeauna cu putin. Si in ce ne priveste, dar si din partea lor.

In acelasi timp, incerc din rasputeri sa mi-l imaginez pe presedintele Statelor Unite adresandu-se americanilor de peste oceane, plecati la munca prin diverse colturi ale globului.

Cum ar fi vorbit presedintele unei tari care isi stie locul in lume cetatenilor sai? Putem sa aflam imediat, privind putin in trecut. Daca America s-a ridicat de sub jugul Marii Britanii si a reusit sa devina cea mai mare forta a lumii a fost si pentru ca au avut intotdeauna un vis.

Pentru ca marii presedinti ai SUA au stiut cum sa isi stranga intreaga natiune in jurul unei idei. Poate ca nu le-a vorbit intotdeauna cum si-ar fi dorit, dar orice le-ar fi spus, niciun american nu s-a simtit vreodata umilit, mic sau neinsemnat dupa ce si-a ascultat presedintele. Daca insa romanii americanizati se vor fi simtit mandri si fericiti dupa ce au ascultat "crudul" adevar al presedintelui, atunci inseamna ca nici nu avem nevoie deocamdata de un presedinte care sa vorbeasca altfel.

Pana cand vom avea si noi un presedinte "american", putem sa ne plangem de mila pentru ca nu suntem in stare sa ne oferim salarii mai mari de 300-400 de euro. Cand chiar cuvantul "oferit" tradeaza mentalitatea afectata de comunism.

Citeste si:
Ședință de coaliție a doua zi la rând. Subiectele pe care PSD și PNL nu reușesc să se pună de acord
Ședință de coaliție a doua zi la rând. Subiectele pe care PSD și PNL nu reușesc să se pună de acord
Liderii coaliţiei de guvernare de la PNL, PSD şi UDMR se reunesc miercuri, 8 decembrie, de la ora 15.00, la Palatul Parlamentului. Ei vor continua discuţiile pe bugetul de stat pe 2020, după...
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: „Nu putem să avem niciun fel de toleranţă la respectarea regulilor”
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: „Nu putem să avem niciun fel de toleranţă la respectarea regulilor”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri, 8 decembrie, în şedinţa de Guvern, că introducerea măsurilor de relaxare pentru perioada Sărbătorilor ar trebui să vină şi...