Presedintele Traian Basescu se adreseaza luni Parlamentului

Presedintele Basescu se adreseaza luni dupa-amiaza Parlamentului pe subiecte de politica interna, cel mai probabil despre revizuirea Constitutiei si reorganizarea teritoriala.

Ultima oara cand Traian Basescu s-a adresat Parlamentului a fost pe 9 noiembrie 2010. Atunci, presedintele propusese un armistitiu intre toate fortele politice pana la sfarsitul anului 2010 astfel incat sa poata fi adoptate Legea bugetului pe 2011, Legea salarizarii unitare si Legea pensiilor.

La acea data, lucrarile Camerei Deputatilor erau blocate, deoarece Opozitia refuza sa participe la lucrari, ca semn de protest ca legea pensiilor fusese adoptata fraudulos.

Astfel, discursul lui Basescu dorea sa atraga atentia asupra necesitatii adoptarii legilor respective, angajamente asumate cu FMI.

Opozitia, care la data respectiva nu era coalizata sub forma USL, a boicotat discursul presedintelui neparticipand la sedinta. De remarcat ca Basescu vorbise Parlamentului si pe 21 septembrie 2010, iar PSD si PNL au lipsit si atunci.

In acest context, nu este de mirare ca USL isi conditioneaza si de aceasta data prezenta la lucrarile sedintei comune de luni. Astfel, liderii Uniunii au anuntat ca vor fi prezenti daca Traian Basescu isi va cere scuze Regelui Mihai in urma declaratiilor privind abdicarea, lucru pe care ei nu se asteapta ca presedintele sa-l faca.

De asemenea, o alta conditie de participare este ca Traian Basescu sa dea un raspuns fata de calendarul propus de USL pentru deblocarea situatiei politice, care include un comitet tripartit pentru solutii de iesire din criza si organizarea de anticipate. Opozitia a mai cerut ca Basescu sa anunte ca a "renuntat la nebunia reorganizarii judetelor", dupa cum a spus Victor Ponta, in urma refuzului de catre UDMR a variantelor inaintate chiar de presedinte.

Ce este pe agenda?

Cel mai probabil, Basescu va vorbi Parlamentului despre revizuirea Constitutiei si despre reorganizarea teritoriala. Saptamana trecuta, presedintele a trimis alesilor proiectul de revizuire, care contine si prevederile despre care CCR a spus ca incalca limitele revizuirii: eliminarea caracterului licit al averii, eliminarea avizului pentru urmarirea parlamentarilor si ministrilor si majorarea numarului membrilor CSM provenind de la societatea civila.

Opozitia a anuntat ca nu doreste modificarea Constitutiei in actualul mandat al Parlamentului, iar solicitarea presedintelui ca Parlamentul sa lucreze prin comisia de revizuire chiar vara aceasta ar putea fi respinsa.

Astfel, pentru putere, miza acestei perioade este sa reuseasca sa deblocheze lucrarile comisiei de revizuire, care a fost infiintata de un an, insa ostilitatea opozitiei ar putea sa ii dea batai de cap. Este posibil ca mesajul presedintelui sa fie un indemn la mobilizare chiar pentru alesii arcului guvernamental.

Pe de alta parte, PSD si PNL spun ca sunt de acord cu micsorarea la 300 a numarului de parlamentari, dar numai prin pastrarea bicameralismului si sub conditia introducerii acestei modificari sub forma unei legi, nu a unei propuneri de revizuire.

Nu este exclus ca seful statului sa vina si cu o propunere de compromis, de vreme ce recent declara ca are de gand sa negocieze cu partidele deblocarea discutiei pe Constitutie si ca este dispus sa renunte la ultima parte din mandat pentru ca alegerile parlamentare sa fie din nou suprapuse cu prezidentialele.

"Iau in calcul orice varianta care, in primul rand, ar face ca aceasta Constitutie sa treaca cat mai apropiat de forma in care am propus-o, daca nu, sunt deschis si la compromis. (...) Daca am putea resuprapune mandatul presedintelui cu al Parlamentului as fi un presedinte dispus sa cedeze parte din mandat ca suprapunerea sa se realizeze", a spus Basescu pe 23 iunie.

"Nu ma pot duce in fata Parlamentului fara nimic in buzunar", mai declara Basescu pe 1 iunie. De remarcat totusi ca in proiectul Constitutiei trimis de Parlament mandatul presedintelui ramane de cinci ani. Opozitia a respins insa oferta inainte ca ea sa se formalizeze pe motiv ca "anii de mandat" ai lui Basescu nu sunt ai sai, personal, astfel ca sunt slabe sanse ca solutia, oricare ar fi ea, sa fie primita cu interes.

Presedintele Basescu este asteptat sa faca si clarificari despre reorganizarea administrativa. Sambata, UDMR a declinat ceea ce Basescu a vorbit ca despre oferta sa maximala, adica Harghita si Covasna "sa ramana asa cum sunt" si sa se creeze alte opt judete mari.

Refuzul UDMR, caruia Kelemen Hunor i-a "lipit" un avertisment voalat -"daca se vor forta niste lucruri, ne vom ridica de la masa si vom multumi pentru colaborare"- poate avea insa consecinte care nu sunt anticipate in prezent. Nu se stie in ce fel va percepe Traian Basescu acest refuz si daca decizia CRU va aseza altfel piesele pe tabla coalitiei.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...