Sociolog: Traian Basescu ar putea recastiga increderea romanilor - Interviu

Presedintele Traian Basescu a preferat pana acum sa isi consume energiile in batalii interne, dar razboaiele cu USL au obosit si plictisit populatia si au starnit ura impotriva lui.

Insa, daca va prelua teme sensibile si va alege sa lupte cu alte tare ale societatii, ar putea recastiga o parte din increderea romanilor, considera sociologul Bruno Stefan.

Intr-un interviu acordat Ziare.com la final de 2012, presedintele Fundatiei "Biroul de Cercetari Sociale" vorbeste despre blatul facut de liderii ARD cu cei ai USL la alegerile parlamentare si dezvaluie ca exista lideri PSD care se asteapta la o izbucnire a nemultumirilor fata de Guvern in cateva luni.

Bruno Stefan crede ca USL va continua sa racoleze parlamentari ai Opozitiei, ca pe vremea lui Adrian Nastase, si anticipeaza ca peste un an vor ramane mai putin de 50 la PDL si 40 la PP-DD.

Cum a fost rezultatul alegerilor din 9 decembrie comparativ cu ce aratau sondajele anterioare?

Rezultatul alegerilor din 9 decembrie a fost diferit de rezultatele sondajelor preelectorale, dar nu in proportii asa de mari cum s-a intamplat la alegerile din 1992, 1996, 2000 sau 2004, cand diferentele erau de 15-22 procente.

Daca atunci explicatia principala tinea de falsurile facute in sondaje de institutele pro-PSD-iste, acum explicatia a fost alta: a existat un numar important de alegatori care au refuzat sa-si declare in sondaje intentia de vot sau chiar votul deja exprimat. Acest refuz a fost dat de teama oamenilor de a-si mai exprima opinia, deoarece au vazut ca opinia lor a fost folosita in jocuri politicianiste si nu in scopuri stiintifice.

In fata acestei situatii, unii sondatori au considerat - pe baza experientelor anterioare si pe baza unor teorii mai vechi in sociologie - ca cei care refuza sa-si exprime opinia voteaza cel mai adesea cu partidele care au procentele mici, caci cei care voteaza cu castigatorii sunt mandri sa-si exprime opinia. Si ca urmare au ajustat procentele, subdimensionand scorul USL.

Realitatea a fost de data asta alta, cei mai multi oameni care au refuzat sa raspunda la sondaje si la exit-poll-uri fiind alegatori USL. Aceasta situatie ar trebui sa-i oblige pe sondatori sa reduca pe viitor jocurile murdare cu sondajele si sa lucreze pentru redarea prestigiului si valorii stiintifice a sondajelor de opinie.

Cum va explicati victoria zdrobitoare a USL si esecul ARD? Ce cauze ati identificat pentru cele doua situatii?

Eu nu vad victoria zdrobitoare a USL decat prin comparatie cu esecul major al ARD. Caci si USL a avut un mare esec - de la 7,4 milioane de votanti anti-Basescu la referendumul din vara, acum au venit la vot doar 4,4 milioane de alegatori. In cateva luni, USL a pierdut 60% din votanti, iar iesirile lui Traian Basescu la televiziuni au avut un rol important in demobilizarea electoratului ostil lui.

Problema a fost ca ARD nu a lucrat eficient in aceasta campanie. Alesii au preferat sa nu lupte sa inchida macar un colegiu pe judet, pentru a obtine la redistribuire mai multe mandate.

Pe de alta parte, liderii de la varf ai ARD au facut blat cu liderii USL, refuzand sa puna contracandidati seriosi in colegiile dorite de greii USL. Crin Antonescu, Liviu Dragnea, Victor Ponta au avut contracandidati total necunoscuti si la fel s-a intamplat in mai toate judetele.

A fost un non-combat evident si el a fost vizibil de catre cei mai multi sondatori, caci aceasta a fost campania electorala cu cele mai putine sondaje din istoria alegerilor romanesti. Sondajele au rolul de a identifica grupurile favorabile, de a fundamenta o strategie care sporeste scorul candidatilor.

Cei mai multi lideri ARD nu au facut sondaje si s-au lasat intoxicati cu sondaje false de catre liderii USL. Faptul ca cei mai multi candidati ARD au actionat asa denota clar ca aceasta a fost strategia venita de la centru. Acolo unde candidatii au refuzat aceasta strategie si au mers pe modelele clasice, cu masuratori si evaluari sociologice, au reusit scoruri mult mai mari.

Cel mai elocvent exemplu este cel de la sectorul 2 din Bucuresti. La alegerile locale PDL luase 15,5% (mult sub media pe tara de 22%), dar la alegerile parlamentare a luat 26% - o crestere de 60%. Aceasta crestere a avut la baza o strategie orientata clar spre castigarea unui numar cat mai mare de voturi, elaborata pe baza unor masuratori frecvente.

Organizatia PDL sector 2 a devenit astfel cea mai puternica organizatie PDL din tara (avand in Parlament un senator si trei deputati). Daca toate organizatiile ar fi lucrat la fel ca cea din sectorul 2, PDL ar fi avut un scor de peste 28%.

Pierderea a 900.000 voturi fata de alegerile locale este responsabilitatea exclusiva a conducerii centrale a PDL si nu a fiecarui candidat in parte.

Explicatia auzita frecvent - ca sponsorii i-au parasit si nu au avut bani - este gresita, caci nu lipsa banilor, ci modul in care ei (atatia cati au fost) au fost cheltuiti este responsabil de acest scor.

PDL i-a lasat pe candidati sa-si faca in teritoriu campania cum vor ei, fara sa le solicite sa dea niste raportari la centru, fara sa-i ajute sa-si sporeasca numarul de voturi. Slaba organizare a campaniei ARD e responsabila de demobilizarea propriului electorat.

Daca cei de la USL ar fi lucrat mai riguros in campanie ar fi putut sa obtina peste 80%.

Putem vorbi despre o criza de leadership in Romania sau avem si politicieni puternici care pot tracta partidele lor si tara intr-o directie buna? Sunt liderii pe care ii vedem lideri autentici sau partidele au de fapt conducatori informali?

In toate partidele se gasesc lideri puternici, cu viziune, buni organizatori, buni strategi, dar ies mai usor in fata mediocritatile, caci cu ele rezoneaza cei mai multi. Sau ies in fata persoane cu calitati deosebite in anumite domenii, dar care se dovedesc incompetente in functii manageriale. Acest lucru se intampla deoarece - indiferent de domeniul de activitate - mai toti oamenii cred ca managementul se invata din mers.

Am facut recent cateva studii in randul patronilor si am constatat ca educatia lor manageriala este aproape nula. La fel se intampla si in politica - oamenii politici nu au citit carti si studii de management, nu cunosc deloc teoriile marilor specialisti, nu au informatii minimale despre cum se elaboreaza strategiile manageriale de succes.

Si consilierii pe care politicienii si-i iau alaturi de ei sunt la fel de analfabeti in domeniul managementului. De aceea, predomina combinatiile si aranjamentele marunte, jocurile de culise si tradarile de tot felul.

Absenta culturii manageriale o simtim toti in lipsa unei strategii de dezvoltare a tarii. Incultura manageriala face si mai puternic rolul banului in politica - de aceea, razbat in fata politicieni care au bani sau care au in spatele lor afaceristi pusi pe jefuit banul public.

Lipsa unei strategii serioase scoate in fata mai degraba oameni cu imagine buna decat cu educatie si valori solide. Imaginea e mai importanta decat sensul, directia, scopul si atunci cand imaginea se erodeaza e schimbata cu alta, dar asupra directiei in care vor sa mearga nu se apleaca prea serios politicienii, caci ar trebui sa acorde mai multa importanta specialistilor. Iar politica a devenit la noi refugiul nespecialistilor si incompetentilor.

Daca ne-am lua dupa rezultate, Anca Boagiu ar fi trebuit sa fie sefa PDL pana acum. Dar Blaga ramane pe mai departe liderul partidului, iar in cazul in care va fi inlocuit vom asista la o confruntare intre Monica Macovei si Elena Udrea, desi nici una nu are forta sa cucereasca electoratul si sa organizeze PDL-ul pentru castigarea alegerilor viitoare.

In cat timp credeti ca alegatorii vor constata ca promisiunile electorale nu vor putea fi indeplinite si cum anticipati ca vor reactiona? Sau se vor multumi cu putin, ca de obicei?

Din discutiile cu cativa lideri PSD, am constatat ca ei se asteapta la o izbucnire a nemultumirilor fata de Guvern in cateva luni. Ei nu se tem ca oamenii vor iesi spontan in strada impotriva lor, ci se tem ca nemultumirile vor fi organizate asa cum ei au organizat revoltele din Piata Universitatii din iarna trecuta. Se tem ca vor fi tinta unor campanii negative uriase, facute din razbunare - de aceea, vor incerca sa atraga de partea lor cat mai multe voci ostile: sindicalisti, intelectuali publici, lideri ai PDL si PP-DD.

O crestere economica nu are cum sa fie vizibila mai devreme de 9 luni daca Guvernul va lucra cu motoarele turate la maximum. Nici primarii USL care au castigat in vara nu au reusit pana acum sa aiba rezultate vizibile. Cum neimplinirea promisiunilor facute in alegerile locale nu a scos oamenii in strada impotriva primarilor, nici impotriva Guvernului si a parlamentarilor USL nu vom vedea curand reactii ale oamenilor nemultumiti, decat atunci cand unii dintre ei se vor organiza si vor actiona cu sprijinul unor forte puternice interne sau externe.

Foarte multi dintre noii parlamentari ai USL sunt traseisti. In ce conditii ii vedeti sarind in barca actualei Opozitii?

Eu ii vad pe cei din Opozitie sarind in barca Puterii. Cred ca se va intampla ca pe vremea lui Adrian Nastase, cand PD ramasese fara grup parlamentar in urma recrutarilor masive. Cei de la Putere nu vor avea nici un interes sa treaca in Opozitie decat atunci cand vad ca barca Puterii se clatina serios. Orice Putere se vrea totalitara, cu o Opozitie slaba.

Daca USL a cumparat zeci de PDL-isti la motiunea de cenzura in conditiile in care era in Opozitie si a continuat racolarile si dupa ce a facut Guvernul, nu vad de ce s-ar opri din racolari acum. Din cei 80 parlamentari PDL si 68 ai PP-DD, ma astept sa ramana peste un an mai putin de 50 la PDL si 40 la PP-DD.

Mai poate Traian Basescu sa recastige increderea romanilor? Daca da, cum?

Daca va prelua teme sensibile, Traian Basescu va putea recastiga o parte a increderii romanilor. De pilda, tema unirii cu Moldova. Sau tema fondurilor europene. Ori tema reducerii preturilor la carburanti. Poate chiar si tema anticoruptiei. Dar trebuie sa depuna toate energiile pentru rezolvarea acestor probleme.

Traian Basescu a preferat pana acum sa isi consume energiile in batalii interne. O vreme a avut succes, dar in ultimul timp razboaiele cu USL au obosit si plictisit populatia si au starnit ura impotriva lui.

El trebuie sa lupte pe viitor cu dusmani externi: cu birocratii europeni care incetinesc procesul de absorbtie a fondurilor structurale, cu politicienii si securistii rusi care se opun retrocedarii tezaurului si unirii cu Moldova. Cu afaceristii care tin ridicate preturile la produsele de baza, cu bancile care au inrobit populatia cu credite impovaratoare, cu firmele care iau multi bani publici pentru servicii sau produse de proasta calitate, cu evazionistii protejati de diversi politicieni si functionari.

El nu mai trebuie sa lupte cu USL, ci cu alte rele ale societatii. Daca nu are forta sa duca macar o singura batalie din cele enumerate, atunci cariera lui politica s-a sfarsit si va aparea in fata publicului ca un fricos ascuns la Cotroceni, prizonier al celor de la USL care-l vor acuza ca este responsabil de toate relele guvernarilor Boc-Ungureanu.

Orice presedinte poate face lucruri mari, cu care sa ramana in istorie. Daca se va gandi serios cum il va percepe lumea dupa ce nu va mai fi presedinte, va avea o atitudine mai hotarata si mai demna decat a avut pana acum.

Traian Basescu capitalizeaza in mai mare masura decat PDL nemultumirile anti-USL-iste si are sansa unei rebranduiri, chiar daca a pierdut acum o batalie. Depinde de el si de consilierii lui cum fructifica aceasta sansa.

S-a mai aflat Romania intr-o situatie similara cu cea de acum, social si economic vorbind, dupa 1989? Daca da, cand si ce a urmat? Daca nu, ce credeti ca urmeaza?

Multi analisti spun ca ne aflam intr-o situatie similara cu cea din 1990, cu o economie necompetitiva, cu o Opozitie firava, cu o saracie tot mai vizibila. Dar eu cred ca situatia este mai grava decat atunci, caci lipsesc sperantele. Atunci toti visam cum se va dezvolta Romania, toti aveam planuri marete pentru viitorul nostru si al tarii. Acum oamenii nu mai au sperante; predomina mai degraba teama fata de viitor.

Premierul Ponta doreste o intoarcere la socialism si o alianta cu tarile socialiste si comuniste si va face tot ce-i sta in putinta pentru a-i convinge pe oameni ca aceasta e directia buna. Daca bunele relatii cu Rusia vor aduce inapoi tezaurul, unirea cu Moldova si cateva contracte majore, oamenii vor privi socialismul ca cel mai de pret lucru al politicii ultimelor decenii.

Socialismul este insa o boala a spiritului, un virus al intelectului, caci il elimina pe Dumnezeu din orice viziune despre societate si despre viata si fara Dumnezeu, fara speranta mantuirii, oamenii isi pun sperante in lucruri, in bunuri, in alti oameni.

Desi sondajele arata o scadere a optimismului, o temere fata de viitor, ele arata in acelasi timp o mare speranta in Dumnezeu. Desi paradoxal credinta in Dumnezeu nu se impaca cu votul pentru socialisti (care sunt dusmani declarati ai lui Dumnezeu, caci de la Marx isi trage seva socialismul si acum), eu cred ca cei mai multi oameni credinciosi au stat acasa si nu au votat.

Socialistii au luat cel mai mic numar de voturi din istoria lor (putin peste 2 milioane) si acest lucru ii obliga sa fie atenti sa nu starneasca ura impotriva lor. Asa imi explic si bucuria rezervata a socialistilor dupa aflarea rezultatelor. Istoria se repeta, caci batalia dintre socialisti si nesocialisti e veche de peste o suta de ani, dar formele in care ea se manifesta acum in Romania sunt unice, nemaiintalnite pana acum. De aceea, previziunile sunt greu de facut.