Traian Basescu: Romania a obtinut cea mai mare crestere procentuala a bugetului UE

Autor: Ana Ilie
Vineri, 08 Februarie 2013, ora 19:57
7830 citiri
Traian Basescu: Romania a obtinut cea mai mare crestere procentuala a bugetului UE

Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la Bruxelles, ca Romania a obtinut o crestere de 18% a bugetului pentru 2014-2020 fata de perioada precedenta, fiind una dintre putinele tari cu crestere bugetara.

Presedintele a aratat ca, printre facilitatile obtinute la Bruxelles, se numara si TVA eligibila.

Presedintele a precizat sumele pe care le primeste Romania din bugetul UE in 2014-2020 pe programe, mentionand ca in total este vorba despre un buget de 39,887 miliarde de euro.

"Bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 de miliarde de euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima data in istoria UE cand bugetul scade.

In aceste conditii, faptul ca Romania reuseste o crestere cu 18% a bugetului a locat direct este un lucru bun si este cel mai mare procentaj de crestere din toate cele 27 de state", a declarat seful statului, in conferinta de presa sustinuta la Bruxelles.

Basescu: Sunt multumit. Impreuna cu echipa am salvat patru miliarde

O alta facilitate obtinuta de Romania este posibilitatea de a misca 25% dintre fondurile alocate platilor directe in agricultura la dezvoltarea rurala. In total, pe politica agricola comuna, tara noastra a primit o suma cu 27% mai mare decat in exercitiul bugetar anterior.

In fine, pentru politica de coeziune, s-a obtinut o crestere de 10%, pentru perioada 2014-2020.

Ziare.com v-a prezentat in format LIVE TEXT declaratiile presedintelui:

- In concluzii veti vedea ca Republica Moldova va finaliza Acordul de Asociere cu UE pana la summitul de la Vilnius, unul dintre obiectivele noastre.

Basescu: Barroso ne trimite oameni care sa lucreze in structurile de absorbtie a fondurilor

- Situatia din Mali - Presedintele Frantei a facut o informare despre evolutiile din Mali, estimarea este ca operatiunile se vor incheia in utlimele 30 de zile, duipa care fortele franceze se vor transforma in forte de mentinere a pacii. Moment din care statele membre UE sunt invitate sa participe cu intructori si materiale. Romania, l-am informat pe Hollande, a aprobat deplasare a zece militari, instructori si ofiteri, si pune la dispozitie importante cantitati de materiale pentru armata Mali. A fost o coincidenta ca s-au solicitat materiale pe care Romania le avea pe stoc.

- Siria - Consiliul constata lipsa de legitimitate a actualului presedinte si recomanda ca insurgentii sa fie un partener pentru statele UE. Noi ne mentinem un aparat consular suficient acolo pentru ca avem inca multi romani care locuiesc in Siria si sa putem garanta asistenta.

- Bugetul - Ma voi fixa strict pe cifrele, facilitatile care intereseaza Romania, inclusiv acelea in care am fost tratati ca o exceptie.

- Romania a obtinut una din cele mai mari cresteri procentuale. Cresterea bugetului este de 18%. S-a obtinut pentru diverse sisteme de plati o serie de facilitati de interes pentru Romania. Unele din ele au fost si in propunerea initiala a presedintelui van Rompuy, altele au fost imbunatatite prin negociere.

- Una din cele mai importante facilitati este ca TVA este eligibil. Cu cat Romania aplica un TVA mai mare, cu atat va aduce din banii europeni in bigetul de stat. Pe fondurile de coeziune, atat cele utilizate pentru proiecte pe scara mare, cat si pe administratiile locale, TVA este deducitbil, o facilitate extraordinara. Evaluarea este ca deductibilitatea TVA aduce 2 miliarde euro in bugetul Romaniei in exercitiul 2007-2014.

- Alt lucru foarte important este ca s-a finalizat si negocierea pe rata de cofinantare la fondurile de coeziune, a fost propusa la 75%, s-a finalizat cu cofinantare 85% din partea UE, ceea ce slabeste presiunea foarte mult pe guvern.

- Prefinantarea, propusa la 2%, s-a acceptat la 3% din valoare aprioectelor pentru toate statele in general si 4% pentru statele care s-au aflat intr-un acord de asistenta cu FMI si UE.

- Cofinantarea pentru dezvoltare rurala a ramas 75%.

- Prefinantarea pentru dezvoltare rurala este tot 4%.

- Si la coeziune si la dezvoltare rurala, pentru tarile care se vor afla intr-un program de asistenta cu UE si/sau FMI, se asigura un top-up de 10%. La coeziune cofinantarea ajunge la 95%, la dezvoltare rurala la 85%.

- Un lucru extrem de important pe care l-am obtinut a fost flexibilitate la politica agricola comuna, posibilitatea sa facem transfer intre pilonul I, dezvoltare rurala, si II, plati directe, pana la 25% din cuantumul exercitiului bugetar. O responsabilitate mare a guvernului cum va gestiona din 2014 politica agricola comuna si sumele alocate pilonilor.

- Pentru exercitiul 2014-2020, banii trebuiesc cheltuiti in n plus 3 ani. E o abordare lansata de noi care s-a rasfrans pentru toate statele membre in posibilitatea de a nu avea dezangajari de sume in zece ani de la intrarea in vigoare a noului buget. Diminueaza la maxim riscul de neutilizare a banilor UE.

- Articolul 87 paragraful 2, un element extrem de important pentru noi. Stiu ca in tara s-a dat un mesaj de genul Romania este nemultumita. Nu a fost nemultumire ci negociere extrem de serioasa atat cu Consiliul European, Comisia, cu implicarea Ministrului de Externe, consilierilor, in a convinge sa ni se dea o sansa sa nu pierdem din banii pe 2007-2013.

- Nu va ascund ca ne-am concentrat mai putin efortul pe transferul prin capitole destinate unei investitii tot din banii nostri. Am fi vrut dar nu a fost prioritate. Prioritatea a fost sa incercam sa maximizam sansele sa utilizam toti banii din 2007-2014 prin acest n plus 3.

- Articolul 93 - la Comisie inca nu s-a decis daca este necesara si modificarea regulamentului, dar asigurator s-a prevazut si aceasta posibilitate.

- In linii mari aici am fi cu ceea ce vizam ca facilitati. A fost un efort extraordinar pentru acest paragraf, 87-2, impresia mea a fost ca e mult mai eficient decat sa incercam alte negocieri pe bugetul existent.

- Au trebuit armonizate dorinta noastra cu vointa contributorilor neti care isi asteptau rambursarile din dezangajari, iar Romania era o buna sursa. Pentru comparatie, bugetul UE pentru 2007-2013, a fost de 994 miliarde euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima data in istoria UE cand scade. Si este o scadere importanta. In acest econditii, faptul ca Romania reuseste o crestere cu 18% a bugetului alocat direct este un lucru bun si cel mai mare procent de crestere din toate cele 27 de state.

- Pentru politica de coeziune - in acest exercitiu bugetar, avem alocate 19 miliarde 841 milioane. Pentru viitorul exercitiu, 21 miliarde 825 milioane. O crestere de 10%, suma va fi indexata cu inflatia.

- Politica agricola comuna- bugetul pe 2007-2013 a fost de 13 miliarde, 828 milioane. Acum e 17 miliarde 516,9 milioane. Crestere de 3,7 miliarde euro pentru Romania. In interiorul acestui buget, sunt cei doi piloni. Pe pilonul plati directe, pentru 2014-202 avem 10 miliarde 339 milioane. Un plus de 4,78 miliarde euro. La dezvoltare rurala am avut 8,2 miliarde, avem 7,1 miliarde euro, deci o diminuare. A fost pentru noi foarte important sa obtinem dreptul de a misca 25% din cele doua bugete de la unul catre celalalt, in functie de decizia guvernului. In total avem o crestere de 27%.

- Avem in programul de combatere a somajului in randul tineretului...din fericire Romania are o rata mica comparativ cu statele care au si 30%. Somajul in UE a crescut anul trecut de la 7,5% la peste 10%. S-a constatat ca cei mai afecati sunt tinerii. Romania, din fericire, are un somaj in scadere. De aceea, alocarea noastra e numai de 150 milioane de euro pentru masuri de diminuare a somajului in randul tinerilor. Este o suma cu care putem face fata.

- 60 de milioane in fiecare an, pe sapte ani 420 milioane euro, pentru populatia dezavantajata din mediul rural. In total, coeziunea, politica agricola comuna, combaterea somajului la tineri si combaterea saraciei insemana un buget alocat Romaniei de 39 miliarde 887 milioane. As spune 40, cu permisiunea dvs.

- Romania mai are posibilitatea sa acceseze diverse fonduri, de saracie, de urgenta la calamitati, programe, bani pentru proiecte europene. Sunt si alte programe care nu sunt gestionate de guvernul roman.

- Impactul minimal - articolul 87, care ne este practic dedicat noua si Slovaciei. Va dau exemplul acestui an. Alocarea care este generata de... in total, fara descrierea provenientei, anul acesta ar trebui sa utilizam la coeziune, pentru a nu avea dezangajari automate, 6,536 miliarde. Ar trebui sa cheltuim, la autostrazi cai ferate etc. Orice suma sub aceasta valoare, care nu este facturata pana la 31 a 12-a, se dezangajeaza. Anul trecut am avut o dezangajare de 190 de milioane. Anul in curs trebuie sa cheltuim acesti 6,536 miliarde. Pe transporturi programul este inca suspendat, nu avem cum sa o cheltuim, riscul de dezangajare este mare. De aceea, art. 87-2 da si Comisiei latitudinea sa faca ceva pentru diminuarea riscului de dezangajare si merge pana la modificarea regulamentului daca este nevoie.

- Pe coeziune, in 5 ani, am cheltuit 5 miliarde de euro. Din care 2 miliarde avansuri care nu au fost justificate, deci doar 3 am facturat. Pentru noi toti a fost o alerta maxima cum facem sa nu avem o dezangajare din 2013. Evaluarea cu ministerul de Finante a fost ca aceasta decizie de azi previne dezangajarea a 4 miliarde. Acest lucru ma face sa fiu multumit, si ii face multumiti si pe cei care au contribuit la obtinerea acestei derogari.

- Avand in vedere stadiul facturarii si programelor in 2013, este foarte greu de crezut ca vom avea dezangajari consistente pana la sfarsitul anului; sa speram ca reporneste programul pe transporturi si se mai clarifica cu licitatiile contestate.

- Am mai avut o discutie cu Barroso si premierul guvernul, ii rog sa tina cont. Avem in vedere ca avem resursa financiara, Barroso s-a oferit sa transfere de la Comisie un numar suficient de mare de oameni care sa lucreze in toate structurile de absorbtie a fondurilor pentru ca Romania sa recupereze rapid.

- Bani avem pe asistenta tehnica, putem utiliza sprijinul direct al Comisiei pentru a evita riscul de dezangajare si pentru ca Romania sa poata beneficia de toata suma. Dl ministru Orban spunea ca Romania nu va putea absorbi mai mult de 50%, dl Teodorovici este mult mai optimist, trebuie sa ne luam toate masurile, sa miscam rapid fondurile pentru ca nu ne mai putem juca de-a orgoliile. Iata ca nu stim ce avem, de facut, nu e o aluzie politica, ma uit la cifre, vedem dificultatile in care se afla programele, problemele la licitatii.

- Astazi, impreuna cu echipa, am salvat peste 4 miliarde. Mai e o intreaga procedura. Daca nu s-ar modifica regulamentele sa obtinem n plus 3, se merge pe dezangajarile care au fost iminente, ne pandeste o suma mare in 2013. O alta mare problema este sfarsitul perioadei, in 2015. Conform acelorasi reglementari, lucrarile care sunt in exceutie isi pierd finantarea la stadiul la care se afla si e obligatia statului sa continue proiectul cu bani de la bugetul de stat.

- Suma pe care o putem salva prin aceasta clauza este mult mai mare, dar ma limitez la aprecierea Finantelor, focusata pe ce trebuie sa cheltuim anul acesta.

- Fara rezerve, imi permit sa mai adaug patru miliarde la cele 40 care ne vin prin repartitie la bugetul repartizat Romaniei pentru exercitiul bugetar urmator.

- Echipa cu care am fost e mult mai mare, si de la Finante, Guvern, MAE, trebuia sa am analizele specialistilor in timp real cand se faceau propunerile in Consiliu.

- Bugetul este un act politic. Acesta nu este decat sinteza bugetului. Din acest moment se intra in Consiliu si Parlament care au co-decizie si pot aproba sau respinge. Parerea mea este ca nu va fi respins. Eu inteleg dezamagirea lui Barroso cu care sunt solidar, dorea un buget mai ambitios care sa asigure tuturor tarilor crestere; nu s-a putut, cele mai multe tari au pierdut. Pierderi foarte mari pe coeziune.

- Veti vedea sume alocate pentru o regiune, un oras, etc. Puteam sa avem si noi daca ne luam din fondurile de coeziune. Dar diminuam coeziunea sau dezvoltarea rurala. Dezvoltarea regionala poate ramane la dispozitia guvernului sa faca politicile pentru a optimiza infrastructuri, viata, mediu. Lucrurile erau cu atat mai riscante cu cate eu plec in 2014, reorganizarea administrativa nu stiu cand intra in vigoare.

- Este foarte important ca toate statele au avut pierderi de peste 15%-30% la dezvoltare rurala. Si pierderea noastra este de 12%. Dezvoltarea rurala poate fi completata cu proiectele de la dezvoltarea regionala unde alocarea este mai mare. Avand 25% posibilitate de miscare a banilor de la dezvoltare rurala la plati directe se pot misca, stimuland micii fermieri si se pot angaja proiecte de dezvoltare ruala din banii de dezvoltare regionala. Asta e pentru candva cand eu nu voi mai fi presedinte. Practic, bugetul a capatat o flexibilitate extraordinara care ii permite o adaptare la nevoile tarii.

- A fost de inteles rigiditatea si cand unii din contributorii neti sunt in recesiune e foarte greu sa mearga acasa sa spuna ca au marit contributia la UE. Eu n-as blama tarile contributoare, mai ales germania, care finanteaza 20% din bugetul UE. A avut reticentele ei in a finanta mult mai mult decat ii permite situatia, dar in concluzii se invoca posibilitatea ca la mijlocul exercitiului financiar sa se faca o revizuire a alocarilor, si pot sa va spun ca toti au sustinut aceasta prevedere, in ideea ca peste 3 ani poate se va relua o crestere economica consistenta in UE, ceea ce va permite o relansare a dificultatilor de a contribui la bugetul UE.

- Contributorii nu sunt fericiti ca avem un buget mai mic. Au exprimat deschis acest lucru. Eu cred ca Romania a obtinut maxim din ce putea obtine. Contributorii au acceptat si clauza 87-2, semn ca exista totala bunavointa pentru a sprijini Romania in a-si atinge obiectivele de dezvoltare.

- A fost greu dar mi-a placut. Eu sunt multumit. Cred ca si eu si cei care m-au insotit ne-am facut datoria, fiecare la locul lui, eu politic, ei tehnic.

Intrebari de la jurnalisti

- Alocarile 2007-2013 sunt tot alocari pe angajament. Daca Romania factureaza toata suma, va suprapune angajamentul cu platile si asta e targetul nostru. Nu s-a intamplat niciodata in istoria UE, de regula e un decalaj de 5-6%. Diferenta intre angajament si plati se restituie contributorilor neti.

- Stiu ca e un spectacol acasa pe tema asta (Despre discutiile cu premierul Ungariei -n.red.).

- Pana in ultima clipa batalia noastra a fost pe aceasta clauza, 87-2. Nu puteam sa cer doua lucruri in acelasi timp. Acestea sunt cifrele generale. Ele merg in Consiliu si Parlament. Cu certitudine acolo se defalca si se poate face ceva. Am tot soiul de idei cum ar trebui sa se faca dar nu este momentul acum. Romania nu trebuie insa sa renunte la ideea irigatiilor.

- Negocierea din an in an ar fi cel mai mare dezastru pentru noi care beneficiem de fonduri de coeziune. Rugamintea mea la parlamentarii romani, din orice partid ar fi, este sa voteze acest buget.

- Romania daca este isteata si are proiecte va beneficia de bani. Ce este la nivelul Comisiei Europene este cat de pregatiti vom fi cu proiecte. Daca vom beneficia de asistenta CE, invatam toate tehnicile de prezentare a proiectelor, a gandurilor bune.

- Propunerea intiala a Comisiei era pe o mie de miliarde, acum avem 960 (Premierul Ponta s-a declarat dezamagit de rezultatul Consiliului -n.red.).

Acord privind bugetul UE

Liderii europeni au ajuns, vineri, dupa discutii indelungate, la un acord in ceea ce priveste bugetul multianual 2014-2020 al Uniunii.

Anuntul a fost facut de presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care si-a exprimat bucuria pe Twitter.

"A meritat asteptarea, acum avem un buget", a scris acesta pe reteaua de socializare, potrivit The Telegraph.

In urma unor discutii incepute joi noaptea, liderii europeni au ajuns la concluzia ca trebuie sa scada bugetul multianual, prima propunere fiind suma de 960 miliarde de euro, cu 13 miliarde mai putin fata de intelegerea din noiembrie.

Initial, s-a discutat ca principalele reduceri sa fie aplicate fondurilor de coeziune, conform unor surse, care trebuiau reduse de la 354 miliarde de euro la 324 miliarde de euro, dar si ajutoarelor directe pentru fermieri, care vor suferi o pierdere de 17 miliarde de euro. Aceste doua programe reprezentau un interes direct pentru Romania.

Ulterior, presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, le-a promis reprezentantilor Romaniei, Cehiei si Bulgariei, care s-au opus acestor taieri, ca va reveni dupa pranz cu noi modificari, pentru a integra plangerile.

Astfel, tara noastra si aliatii sai in oprirea acestui demers au obtinut ce si-au dorit. Conform unor surse europene, noul proiect de buget contine o scadere a fondurilor la capitolul competitivitate si crestere economica, de 27 miliarde de euro, si o marire pentru agricultura si coeziune, de 9 si 15 miliarde.

Citeste si:
Cum a rămas Victor Ponta fără salariul de 5.000 de euro și Tesla cumpărată cu banii de la partid
Cum a rămas Victor Ponta fără salariul de 5.000 de euro și Tesla cumpărată cu banii de la partid
Pro România a ajuns să aibâ datorii atât de mari încât Autoritatea Electorală Permanentă a oprit robinetul de finanțare. Formațiunea lui Ponta este prima care ajunge în această...
Diana Șoșoacă s-a afișat în Parlament cu o botniță de câine la gură: "De 30 de ani încălcaţi pas cu pas Constituţia României"
Diana Șoșoacă s-a afișat în Parlament cu o botniță de câine la gură: "De 30 de ani încălcaţi pas cu pas Constituţia României"
Senatoarea Diana Şoşoacă s-a afişat luni, 6 decembrie, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării Constituţiei, cu o botniţă, susţinând că drepturile şi libertăţile...