Se lupta politicienii, se razboieste si natia. Isi disputa suprematia potentatii politicii ai zilei, se dueleaza si poporul pe unde apuca: pe Facebook, pe bloguri, pe forumuri sau prin viu grai. De cand cu suspendarea lu Traian Basescu, nu e zi de la Dumnezeu sa nu vezi inversunarea si determinarea negativa in ochii oamenilor.
Indiferent ca te afli in metrou, in autobuz, in tren, la serviciu sau pe net, n-ai cum sa nu observi ca razboiul dintre politicieni a depasit demult granitele sferei lor de actiune.
Acum, parca mai mult ca niciodata, oameni obisnuiti, care pana mai ieri habar n-aveau ca exista in tara asta un concept numit "politica", nu stiau ca suntem condusi de politicieni, s-au trezit la realitate si deplang amarnic alunecarea Romaniei de pe puntea democratica a Europei catre un hau oarecare al dictaturii de lumea a treia.
Brusc, acesti conationali au descoperit ca votul nu mai e o obligatie democratica si ca doar saracimea din Oltenia, Muntenia si sudul Moldovei nu e in stare sa boicoteze un scrutin electoral.
Acesti oameni au mers la vot pentru ca nu sunt in stare sa inteleaga cu ce se mananca o lovitura de stat. Sunt oameni slab educati, care nu i-au urmarit cu atentie pe intelectualii Papahagi, Mihail Neamtu sau Monica Macovei. Votantii din 29 iulie sunt inca fanii lui Iliescu, il adora pe Nastase si nu vad pericolul care se apropie de la Est.
Evident, aceste pareri sunt sustinute doar de o parte a celor care sprijina o anumita tabara. A devenit cool sa sustii democratia, sa fii de dreapta, sa urasti bolsevismul.
Este normal sa-ti doresti o Romanie curata, europeana, nu o tara a clicilor, a puscariabililor, a nemernicilor care au incercat sa dea o lovitura de stat. N-ai nevoie sa fii de partea "revolutionarilor borfasi", dupa cum unii ziaristi ii numesc pe cei care au participat activ la referendum. Tu, ca european sadea, trebuie sa te inchini la cuvintele lui Barroso sau Reding, desi pana mai ieri, acesti doi oameni nu pareau ca au habar de existenta Romaniei pe harta UE.
Il vedeam cand si cand pe Barroso dand mana cu vreun oficial de la Bucuresti, dar niciodata lasand impresia ca ii pasa de ce se intampla in Romania cu adevarat.
Nu stiu unde a fost Barroso sau Reding, atunci cand Curtea de Conturi a Romaniei facea controale peste controale si stabilea, de pilda, ca intre 2008-2010, insitutiile statului au cheltuit ilegal de la buget 10 miliarde de euro. Am dat un singur exemplu, pentru a ne lamuri cam cu ce se ocupau Barroso si ai lui in anumite momente in care Romaniei ii trecea glontul pe la ureche, iar UE se mira cum sa ne imprumute bani.
Sarim in sus de furie cand citim cate un articol preluat de afara, de prin ziarele conservatoare, mai de dreapta, care critica in fel si chip "dictatura lui Ponta". Nu ne intrebam niciodata ce orientare au aceste publicatii, cam ce culoare politica imbraca ele. Sau in Romania nu avem asa ceva?
Stie cineva, de pilda, ca prestigiosul "Le Figaro" din Franta are o orientare preponderent de dreapta, fiind unul dintre sustinatorii fideli ai lui Nicholas Sarkozy? Sau, s-a intrebat cineva vreodata, de ce doamna Merkel, Barroso sau Reding dau cu bata doar in membrii unei tabere, dar niciodata in capul vreunui membru al celeilalte?
N-ar fi normal sa-l auzi pe domnul Barroso cum il atentioneaza pe Traian Basescu s-o lase mai usor cu termeni precum "lovitura de stat" sau "puci"? A doau zi, dupa ce CCR a decis ca o sentinta definitiva in privinta referendumului se va lua pe 12 septembrie, Basescu si Blaga au iesit spunand ca "aceasta este ce-a de-a doua faza a loviturii de stat". Atentie, dupa ce Curtea daduse o decizie.
Asta nu mai era presiune asupra domnului Zegrean? Sau daca esti parte a popularilor europeni, poti sa spui ce vrei? Ca-i cool, nu?
Base nu se lasa dus la brutarie.... Vezi tot