Opinii: N-avem nevoie de Basescu

Duminica, 11 Iulie 2010, ora 18:51
6182 citiri
Opinii: N-avem nevoie de Basescu

In spitalul de nebuni numit Romania, daca-i ceri unui psihiatru un leac care sa-ti limpezeasca si ordoneze gandurile, te abonezi la dependenta. Si daca ti-ai varat in minte ca medicamentul e insusi medicul?

Inseamna ca insisti sa te lege de scaun, cu lanturi la picioare, si vrei doar sa-ti lase ochii liberi, ca sa-ti iei leacul prin contemplare. Dar oare chiar avem nevoie de asistenta sa ne numaram mainile, sa constatam ca un strop de vointa ne coase aripi la glezne si sa reusim sa gandim singuri?

Prin faptul ca ne raportam mereu la o manta, ne agatam de ea ca de ultima punga cu aer, declaram ca da. Decat un adult cu pasi mici, mai bine un bebelus cu doze mici de drog. Doar ca in jocul acesta de-a v-ati ascunselea, riscam sa ne pitim atat de bine in propriul destin incat sa nu mai intelegem care-i rostul nostru pe lume. Si daca idealul nostru e in viata e pita cu dulceata?

Spiterul cu catuse din argint

La 20 de ani de la revolutie - au trecut lunile, iata, si ma incapatanez sa pun punct in decembrie 2010, sperand sa invat sa merg din nou - , am tras linie si-am constatat ca tanjim dupa Ceausescu.

Forme usoare de Ceausescu, atarnate in subconstient, ce rusine, in care oboseala ia forma unei usoare nostalgii, forme medii de Ceausescu, caracterizate prin intrebari de genul "de ce-am murit la revolutie?", si forme severe de Ceausescu, in care ne dorim sa ne parasuteze cineva intr-un loc de munca de unde sa ne pensionam, intr-un apartament de bloc cat o cutie de creioane colorate, cu certitudinea ca vara ajungem la mare, in concediu.

Am votat mereu sperand ca un presedinte detine puteri magice si va reusi sa-i determine pe producatorii de rosii, branza si lana sa se asocieze, sa le gaseasca piata, sa-i convinga pe cumparatori ca nu pot negocia pretul.

Ca le va spune invatatorilor sa mearga inca o data la scoala, si de data asta sa nu mai copieze, copiilor sa invete de nota 10, intreprinzatorilor particulari sa creasca marijuana in ghivece, ca sa asigure personalului momente vesele. Si toti vor asculta, fara sa vada dincolo de patratelul cald.

Ei bine, n-a tinut. In ciuda unor exemple preluate macar la modul literar din experienta capitalista de tip latin sau nordic, omul e supus indoielii.

Si daca nimeni n-a reusit sa-l determine sa aleaga, construindu-i castele din certitudini, nebuloasa s-a adancit mereu. Dar cum, oare, n-am pastrat in minte si farama de Ceausescu pe care spatiul totalitar a transformat-o in sperietoare, i-a pervertit esenta, dar care, la o analiza chirurgicala, ramane singura maniera de-a supravietui? Ma refer la munca.

Solutia e in noi

Munca a devenit simbolul prestatiei in zadar, ne trimitea la vremurile de trista amintire, si orice candidat care a apasat pedala asta cu mesaje mobilizatoare a fost privit cu neincredere.

Motiv pentru care nimeni, in finala prezidentiala, n-a incercat sa puna degetul pe rana. Si nu numai ca nu a facut-o, dar a lasat suflarea populara sa balteasca trimitand-o cu organul analitic spre tinte reale, dar fara legatura cu patratelul: aia au furat, noi nu furam, aia n-au facut reforma, nu-i nimic, facem noi, pe aia i-a durut in fund, noi venim cu alifie.

Si daca ei au promis, noi am crezut. Si n-am cerut nimica, decat niscai impresie artistica, camasi curate, o pereche de cizme pentru vizite de lucru si un verb apasat. Tot ce ne-am dorit este o noua revolutie, dar pornind spre centru cu pieptul tatuat tricolor, ne-am oprit la coltul blocului, intr-un bar cu manele. N-am cerut legi, ni le-au promis ei. Inca le asteptam. N-am cerut justitie, ne-au fluturat-o sub nas, si inca ne dor narile de dorinta.

Si am primit mereu peste ele.

Si totusi, inca visam. Nu mai vrem sa fim generatie de sacrificiu, desi asta e tot ce avem la indemana. Dar sacrificiul trebuie sa porneasca de la noi. Incepand de la mai putine pauze de cafea. Or sa strige la mine angajatii din multinationale. Nu, bre, nu acolo bat.

Spun numai ca n-o sa ne invete nimeni sa nu mai aruncam hartii pe jos, sa nu mai privim spre ograda vecina cu invidie in loc de dorinta de asociere, sa curatam rigolele ca sa nu ne intre apa in case. Se presupune ca sunt la mintea cocosului. Si atunci noi ce suntem, niste gaini?

... Nu avem nevoie de Traian Basescu pentru a ne invata sa culegem.

In jurul sau se invarte din pacate mare parte din tot ce aduce audienta, dar daca ne vom trezi intr-o zi ca e doar presedinte, si nu Iisus Hristos, vom fi mai fericiti.

Cand vom inchide televizoarele, ne vom intoarce in propria noastra viata.

Care depinde doar de capacitatea noastra de-a invata sa ne vedem asa cum suntem: niste fiinte care cugeta. Deocamdata, identificand lozul cel mare cu o figura prezidentiala, suntem niste adolescenti intarziati.

Citeste si:
Cine este Marian Neacșu, omul trimis de PSD la secretariatul guvernului. Condamnat pentru conflict de interes și organizatorul puciului anti-Dragnea
Cine este Marian Neacșu, omul trimis de PSD la secretariatul guvernului. Condamnat pentru conflict de interes și organizatorul puciului anti-Dragnea
Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) Marian Neacșu a fost numit de către PSD, partid din care a făcut parte timp de 20 de ani, în postul de...
Premierul Nicolae Ciucă a adus la Palatul Victoria doi foști consilieri de la Ministerul Apărării
Premierul Nicolae Ciucă a adus la Palatul Victoria doi foști consilieri de la Ministerul Apărării
Doi consilieri de stat au fost numiţi joi, 2 decembrie, în Cancelaria premierului Nicolae Ciucă. Este vorba despre Gheorghiţă Agafiţei și Daniel Anghel. Deciziile privind numirea celor...
Comentarii