Cum bat pasul pe loc procesele în care Traian Băsescu și Mugur Isărescu sunt acuzați că au colaborat cu Securitatea

Vineri, 05 Noiembrie 2021, ora 18:14
5369 citiri
Cum bat pasul pe loc procesele în care Traian Băsescu și Mugur Isărescu sunt acuzați că au colaborat cu Securitatea

Procesul în care Traian Băsescu a cotestat calitatea de colaborator al Securității stabilită de Curtea de Apel Bucureși s-a amânat pentru 25 februarie 2022, iar dosarul pe fond al lui Mugur Isărescu – cel în care Guvernatorul BNR se apără pe fond în fața unor acuzații similare formulate de CNSAS – bate pasul pe loc.

Secția de Contencios Administrativ a Înaltei Curți (ICCJ) a amânat pentru 25 februarie 2022 recursul lui Traian Băsescu la decizia CAB din data de 20 septembrie 2019, când instanța a stabilit că acesta a colaborat cu Securitatea pe vremea când activa în Marină.

Procesul a fost amânat de Mugur Ciuvică – președintele Grupului de Investigații Politice – care a depus o cerere de intervenție în dosar. Mugur Ciuvică a arătat că o instanță l-a obligat în 2006 să-i plătească despăgubiri lui Traian Băsescu după ce jurnalistul a făcut referire la trecutul fostului președinte (pe atunci în funcție) și la colaborarea lui cu Securitatea.

50 de milioane de lei vechi a plătit în 2006 Mugur Ciuvică, iar acum spune că vrea să și-i recupereze, dacă instanța supremă îi respinge recursul lui Traian Băsescu și acesta rămâne cu eticheta de colaborator.

Instanța a acordat termen pe 25 februarie 2022, pentru ca Mugur Ciuvică să studieze actele dosarului.

Curtea de Apel i-a lipit lui Traian Băsescu eticheta de colaborator al Securității

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti - instanţa de fond - a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă - Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Trei magistrați de la ICCJ refuză să judece Dosarul „Manole”, al Guvernatorului BNR

Pe de altă parte, tot vineri, ICCJ a publicat soluția într-un dosar în care un intervenient în procesul lui Mugur Isărescu cu CNSAS – Gheorghe Florin Lupu - a contestat soluția CAB de sesizare a CCR.

„Admite declarațiile de abținere formulate de doamna judecător Adriana Florentina Secrețeanu, de domnule judecător Daniel Gheorghe Severin, precum și de doamna magistrat-asistent Anca Ileana Nechita cu privire la judecarea cauzei ce face obiectul dosarului 1702/1/2021. (…) Fără cale de atac. Pronunțată astăzi, 04 noiembrie 2021”, se arată în minuta ICCJ. Dosarul va trece din nou prin procedura de repartizare aleatorie.

Pe 18 mai 2021, CAB a suspendat procesul în care guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu (cu nume de cod „Manole” – potrivit actelor din dosar), este acuzat de colaborare cu Securitatea până se judecă o excepție de neconstituționalitate admisă de același judecător.

Procesul se suspendă până când Curtea Constituțională se pronunță pe cererea lui Isărescu.

Decizia poate fi atacată cu recurs de reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

„Suspendă judecata până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate invocate de pârât în cauză. Cu recurs pe toată durata suspendării”, se arată în decizia CAB.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulate intervenientul Gheorghe Florin Lupu, iar primul complet la care a ajuns dosarul s-a abținut să îl judece.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

„Din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

Ce semna Mugur Isărescu înainte ca bancnotele să poarte iscălitura lui

CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.

„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi dl (Mugur Isărescu, n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); Modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat (...); Menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul dl. (Mugur Isărescu, n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra dl. (Mugur Isărescu, n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi dl. (Mugur Isărescu, n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea dl. (Mugur Isărescu, n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)", susţine CNSAS.

Conform instituţiei, Mugur Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979 - 1989, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)", se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.

Potrivit CNSAS, informaţiile furnizate Securităţii de către Mugur Isărescu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Citeste si:
Legea care permite străinilor să voteze la alegerile locale din New York, abrogată în justiție
Legea care permite străinilor să voteze la alegerile locale din New York, abrogată în justiție
Un judecător din New York a abrogat, luni, legea adoptată în decembrie, care permitea străinilor să voteze la alegerile locale. Astfel, New York-ul este primul primul oraş important din...
Decont halucinant în justiție. O angajată a Procuratorii a cerut să îi fie decontați 256 de lei, susținând că a zburat de la București în Dubai prin Timișoara
Decont halucinant în justiție. O angajată a Procuratorii a cerut să îi fie decontați 256 de lei, susținând că a zburat de la București în Dubai prin Timișoara
O angajată pe postul de consilier juridic la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a judecat cu instituţia după ce, în urma unei decizii a Curţii de Conturi, i s-a cerut să...