PD-L+PRM = minus pentru Basescu

O afacere in care PRM si PC castiga, PD-L pierde, iar Traian Basescu este nevoit sa isi dezminta public implicarea, oferind astfel un motiv suplimentar de speculatii pe tema scaderii influentei sale in Modrogan - cam acesta este bilantul trocului pe functii parlamentare incheiat miercuri de Corneliu Vadim Tudor si democrat-liberali.

Vadim obtine inca doua luni in fotoliul de vicepresedinte al Senatului- pozitie importanta nu atat pentru prerogativele concrete cat pentru vizibilitatea in prag de campanie electorala, dar, probabil si pentru orgoliul proverbial al liderului PRM.

Conservatorii castiga, si ei, o desprindere onorabila de Romania Mare, valoroasa cu atat mai mult cu cat apropierea de formatiunea Tribunului era un motiv de tensiune in negocierile cu PSD.

In tabara castigatorilor, lucrurile sunt, asadar cat se poate de clare si de explicabile. Mai greu de inteles este, insa, de ce s-a legat PD-L la cap printr-un acord cu un partid fata de care s-a straduit pana acum din greu sa pastreze distanta.

Ar fi fost, poate, o solutie pragmatica in cazul in care democrat-liberalii s-ar fi aflat intr-un moment crucial, intr-o negociere parlamentara cu miza importanta in care PRM ar fi inclinat balanta decisiv.

Pozitiile de secretar al Camerei Deputatilor si al Senatului si presedintia unei comisii nu sunt, insa, poturi importante in economia unui partid cu doua luni inainte de campanie, in nici un caz intr-o asemenea masura incat sa risti inca compromitere publica prin asocierea cu "nefrecventabilii" acelui Vadim care defila anul trecut prin Parlament cu poza lui Basescu in spatele unor gratii de puscarie.

PD-L nu are, asadar, un castig politic sau administrativ important din acest targ. Singura explicatie pentru decizia anuntata de Emil Boc este ca aceasta reprezinta un mesaj politic, menit sa se transforme intr-o lovitura indirecta.

Prima tinta sugerata chiar din interiorul PD-L ar fi premierul Tariceanu. Potrivit unor surse democrat liberale citate de ziarul "Cotidianul", peremistii ar urma sa sustina nu mai putin de cinci motiuni impotriva Guvernului.

Un demers profitabil in planul imaginii, insa fara nici o finalitate practica: toate cele cinci motiuni ar urma sa fie simple, deci incapabile de a rasturna Guvernul.

A doua tinta posibila a gestului PD-L ar putea fi chiar presedintele Traian Basescu. Perceput inca drept lider informal al PD-L, seful statului risca sa-si treaca in contabilitatea proprie reactiile negative la adresa acordului cu PRM. Un pericol pe care insusi Basescu l-a simtit deja, motiv pentru care s-a si grabit sa dezminta ca ar avea vreo implicare in afacere.

Mai mult, consilierul sau Catalin Avramescu a spus si el un adio precipitat candidaturii in alegeri sub sigla PD-L.

De ce sa doreasca PD-L compromiterea lui Basescu? Cel mai plauzibil raspuns pleaca din tensiunile pe tema desemnarii premierului "de campanie", remarcate de intreaga presa la sfarsitul saptamanii trecute.

Democrat-liberalii i-ar putea transmite, astfel, presedintelui, ca au invatat de la el lectia loviturilor sub centura, a sacrificiilor de imagine amortizate prin castiguri indirecte.

Dupa o vara in care favoriti ai lui Traian Basescu precum Elena Udrea sau Theodor Stolojan au avut parte de contestari sonore in partid, democrat-liberalii ar putea incerca miscari din ce in ce mai alerte pentru desprinderea de Cotroceni, inclusiv impunerea publica a unui alt candidat la fotoliul de premier.

Un demers in care soarta lor depinde de o variabila extrem de importanta: daca isi pot sustine in campanie o imagine proprie, dezlipita pozele paternaliste ale lui Basescu. Rezultatul acestei ecuatii il vom cunoaste, insa, abia pe 30 noiembrie.

Oana Dobre

Marcel Boloș, așteptat în plenul Camerei Deputaților la solicitarea AUR. Pentru ce trebuie Ministrul Finanțelor să dea socoteală

Ministrul Finanţelor Marcel Boloş este aşteptat luni, 22 aprilie, la ”Ora Guvernului”, la plenul Camerei, după ce parlamentarii AUR au solicitat acest lucru. Ministrul va fi chestionat în...

Parlamentul decide astăzi participarea Armatei României în mai multe operațiuni militare internaționale, unele în zone de conflict

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc luni în şedinţă comună pentru a aproba participarea Armatei la aprobarea participării Armatei României la Operaţia maritimă de tip coaliţie...