Peste 2.100 de persoane stau la coada in sectiile speciale din Bucuresti

Duminica, 06 Decembrie 2009, ora 15:35
1822 citiri
Peste 2.100 de persoane stau la coada in sectiile speciale din Bucuresti

Peste 2.100 de alegatori asteapta sa ajunga la urnele din cele 34 de sectii speciale de votare din Capitala, potrivit estimarilor de la ora 14.00 facute de Prefectura Municipiului Bucuresti.

Cea mai aglomerata sectie este cea amenajata la Caminul A Leu, din Bd. Iuliu Maniu, unde stau la coada aproximativ 200 de persoane, spun reprezentantii prefecturii.

Aglomeratie si la Gara de Nord, Facultatea de Drept si Autogara "Filaret", unde se estimeaza ca asteapta sa voteze cate 150 de alegatori in fiecare dintre sectiile amenajate in aceste locuri.

Cele mai mici cozi la vot sunt la sectiile speciale din caminul C-D din Splaiul Independentei nr. 204 (aproximativ 30 de persoane), caminul studentesc C3 din campusul Universitatii "Spiru Haret" (20 persoane), caminul A3 din str. Pascal Cristian (15 persoane), Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie (10 persoane) si Spitalul Justitiei "Dr. Constantin Angelescu" din Aleea Cauzasi (cinci persoane).

Cozi la votare in sectiile speciale din Capitala s-au inregistrat si la turul I al scrutinului prezidential, pe 22 noiembrie, cand sute de oameni nu au apucat sa ajunga la urne, din cauza aglomeratiei.

Zeci de mii de romani au votat pana la ora 16.00 in Spania si Italia

Peste 13.800 de romani au votat, pana la ora 13.00, ora Romaniei, in cele 55 de sectii din Italia, in timp ce in Spania, pana la ora 16:00, isi exprimasera optiunea 20.000 de alegatori, potrivit estimarilor presedintilor sectiilor de votare.

Prezenta la vot pare destul de ridicata in strainatate, avand in vedere ca la primul tur, pana la ora 14.00, ora Romaniei, 6.200 de romani votasera in Italia, in R. Moldova aproximativ 1.900, in timp ce in Spania, pana la ora 12.00, votasera 2.150 de romani.

Totodata, pana la ora 13.00, in Franta au votat la al doilea tur de scrutin 1.800 de alegatori, in Belgia 1.450, in R. Moldova 6.500, in Austria 550 si in Ungaria 260.

In total, la sectiile de vot deschise in strainatate au votat aproximativ 24.200 de cetateni romani pana la ora 12.00, ora Romaniei, o prezenta mult mai mare decat la primul tur, cand, pana la aceeasi ora, votasera 13.740 de romani.

Surpriza primului tur de scrutin oganizat in strainatate a fost prezenta-record inregistrata, 94.383 de romani de peste hotare exprimandu-si votul pentru prezidentiale si referendum. In 22 noiembrie a fost depasit astfel recordul de 75.000 de romani din diaspora, care au votat la referendumul din 2008 pentru demiterea presedintelui Romaniei.

In diaspora, spre deosebire de rezultatul la nivel national, Traian Basescu si-a adjudecat in primul tur o victorie clara. Astfel, Traian Basescu a obtinut 56,05% din voturile romanilor din strainatate, urmat de Crin Antonescu cu 17,42% si de Mircea Geoana cu 12,41%.

Voturile din strainatate vor avea o miza ridicata in turul al doilea avand in vedere ca diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana la turul intai a ajuns la numai 1,29%.

MAE a trimis in strainatate pentru votul din 6 decembrie 600.000 de buletine de vot, iar in urma analizei scrutinului din 22 noiembrie s-au operat anumite modificari in repartizarea buletinelor de vot pe tari si pe sectii. Astfel, ministerul a suplimentat numarul buletinelor de vot trimise in Italia, dar a redus numarul de buletine trimise in Spania sau in Statele Unite.

Mai exact, fata de 167.600 de buletine trimise in Italia pentru 22 noiembrie, acum au fost trimise 189.100. In Spania, numarul buletinelor de vot a scazut de la 155.200 la 142.266, iar in SUA de la 44.076 la 40.000. Pentru R. Moldova, numarul buletinelor de vot a ramas neschimbat, anume 52.000.

Pe de alta parte, prezenta ridicata la vot in strainatate in al doilea tur de scrutin inregistrata in primele ore de la deschiderea urnelor, se poate explica prin teama alegatorilor de a nu se repeta situatia din primul tur de scrutin, cand la ora locala 21.00, la inchiderea procesului electoral, se inregistrau cozi, iar unii nu au mai putut vota.

In acelasi timp, procedurile primului tur de scrutin au fost mai complicate, in conditiile in care in strainatate alegatorii trebuiau sa completeze doua declaratii pe propria raspundere, una pentru alegerile prezidentiale si alta pentru referendum, si, de asemenea, trebuiau sa semneze pe doua tabele. Deja duminica, in cursul dupa-amiezii, la mai multe sectii de vot din strainatate cozile se micsorasera sau chiar nu mai existau.

Aproximativ 9.200 de cetateni romani au votat in Republica Moldova pana la ora 16.00

Circa 9.200 de romani votasera in Republica Moldova pana la ora 16.00, cei mai multi - peste 5.000 - exprimandu-si votul la cele patru sectii de vot din Chisinau.

La Orhei, 650 de persoane votasera pana la ora 15.00, in timp ce la Balti numarul alegatorilor a ajuns la 600. Cei mai putini alegatori s-au prezentat la urne la Giurgiulesti - aproximativ 100.

La 22 noiembrie, cand a avut loc primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, au votat in total in R. Moldova aproape 8.900 persoane.

Cozi de cateva sute de persoane s-au creat in fata sectiilor de votare din Chisinau inca de dimineata, de la deschiderea urnelor, insa in primele ore ale dupa-amiezii acestea s-au redus, ajungandu-se la 20-30 de persoane care isi asteptau randul in jurul orei 14.00.

Prezenta crescuta la urne fata de primul tur de scrutin este explicata de angajatii misiunii diplomatice romane de la Chisinau prin faptul ca de data aceasta procedura este una mai rapida, in cursa ramanand doar doi candidati. In plus, multi votanti au decis sa vina la urne chiar de la deschiderea sectiilor si chiar mai devreme, pentru a avita situatiile din primul tur, cand unele persoane au fost nevoite sa stea si cate patru ore la rand pentru a putea vota.

Fata de precedentele alegeri parlamentare si prezidentiale, scrutinul prezidential din acest an a trezit un interes viu in randul cetatenilor moldoveni care au si cetatenie romana. Unii dintre ei au marturisit ca au fost motivati sa vina la votare si de schimbarile la nivel politic din Republica Moldova, dar si de dezghetul din relatiile moldo-romane din ultima perioada de timp, care le da speranta revenirii la normalitate.

In plus, in anii precedenti, multi dintre alegatori nu se prezentau la vot pentru ca se stia ca intrarile in sectiile de vot erau filmate cu camere ascunse de serviciile secrete moldovene controlate de comunisti pentru a-i identifica pe detinatorii de cetatenie romana.

La primul tur al alegerilor prezidentiale, din 2004, in R. Moldova au votat 2.678 de cetateni romani, in conditiile in care erau deschise doar doua sectii de votare, la Chisinau. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 la Chisinau au votat 2.300 de persoane, iar la europarlamentare - ceva mai mult de 1.400 de alegatori.

La alegerile prezidentiale de anul acesta, pentru prima data, autoritatile democratice de la Chisinau si-au dat acordul pentru deschiderea de sectii de votare si in teritoriu. La Chisinau sunt deschise patru sectii de votare, numarul total al sectiilor de votare din R. Moldova fiind de 13.

Deputatii comunisti au protestat in repetate randuri fata de deschiderea de sectii de votare ale Romaniei in afara misiunilor diplomatice, spunand ca acest lucru inseamna "ingerinta in treburile interne ale Republicii Moldova".

Noile autoritati democratice de la Chisinau au replicat insa ca deschiderea de sectii de votare pe teritoriul altor state cu acceptul reciproc al guvernelor este o practica general europeana.

Citeste si:
Ioana Băsescu, „îngropată” de mărturia fostului iubit. Giovanni Francesco: „Ea mi-a cerut să fac plăți nereale în campania din 2009”
Ioana Băsescu, „îngropată” de mărturia fostului iubit. Giovanni Francesco: „Ea mi-a cerut să fac plăți nereale în campania din 2009”
Giovanni-Mario Francesco, fostul iubit al Ioanei Băsescu, a relatat joi, 20 ianuarie, că în 2009 fiica cea mare a fostului președinte i-a cerut să facă plăți nereale prin firma lui pentru...
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Fostul lider PNL, Ludovic Orban, susţine că nu a fost implicat în achiziţiile făcute de compania UNIFARM sau de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) în perioada pandemiei....