Renuntarea, o solutie paguboasa

Traian Basescu a ridicat suspansul privind candidatura sa, anuntand ca ia mai degraba in considerare posibilitatea de a nu intra in lupta.

La prima vedere, este vorba despre o manevra, menita sa-i lase intr-un offside si mai mare pe adversarii care-l ataca electoral, in frunte cu Mircea Geoana, si sa sublinieze ca singura preocupare a presedintelui este criza, fara niciun fel de considerente populiste.

Apoi, dubiile acestea, daca sunt sincere, fac inexplicabile incursiunile electorale saptamanale ale presedintelui care nu rateaza niciun festival sau targ popular. Mi-e totusi greu sa cred ca Traian Basescu este cu adevarat pasionat de tunsul oilor.

Dar ce motiv ar avea presedintele sa nu candideze, cat timp sondajele de opinie il dau castigator fara mari emotii, cu toata erodarea de popularitate suferita in ultima vreme?

Putin probabil ca adesea invocata coalizare a mogulilor impotriva sa este un argument pentru retragere. Mai degraba este unul pentru lupta. Traian Basescu traieste din conflict si nu cred ca va obosi vreodata sa poarte razboaie. Ii place s-o faca, il mobilizeaza, il stimuleaza.

Este posibil insa ca mutarea campului de lupta catre familia sa sa il fi afectat cu adevarat. Spre deosebire de multi altii, eu nu cred ca presedintele mimeaza instinctele paterne si spiritul de familie. Cred ca presedintele isi iubeste in mod sincer familia si, in special, pe mezina care reprezinta chiar calcaiul sau sensibil.

Domnisoara Elena nu este manevrata, ci incontrolabila. Si, in aceste conditii, ma intreb daca o eventuala renuntare la candidatura ar fi pentru a-si pune familia la adapost sau pentru a evita sapaturile foarte adanci din jurul Elenei Basescu?

O alta posibila explicatie a unei eventuale retrageri ar fi un colaps economic pentru care presedintele ar fi direct raspunzator dupa ce a girat aceasta coalitie si, mai mult decat atat, si-a asumat lupta cu criza inca de la inceputul anului. In acest caz, prin renuntare, presedintele si-ar asuma un esec major.

Si ar mai putea exista explicatia unei pedepse crunte aplicate fiului risipitor, adica partidului pe care l-a ridicat din mediocritatea din 2004 la statutul de principala forta de guvernamant. Este foarte clar ca PD-L nu se mai afla integral sub controlul lui Traian Basescu, si ca aripa Videanu-Blaga-Berceanu isi face propriile jocuri de putere independent si uneori chiar in pofida sefului statului.

Retragerea presedintelui ar arunca PD-L, lipsit e un alt prezidentiabil cat de cat cu sanse, la procentele de odinioara, foarte departe de Palatul Victoria si de resursele pe care le dreneaza cu un spor comparabil cu al partenerilor de guvernare.

Ce ar avea de castigat Traian Basescu?

Indiferent de motivele unei eventuale retrageri, Traian Basescu nu ar avea nimic de castigat.

Daca ar fi sa-si respecte propriile declaratii, ar trebui ca aceasta retragere sa echivaleze cu o retragere definitiva din viata politica. Dar nu cred ca Traian Basescu este pregatit sa se aseze definitiv "la casa lui", sa-si scrie memoriile si sa fie invitat de lux pe la talk-show-uri sau simpozioane. Astfel de personaje evacuate din lumea politica, de tipul Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea, au ceva ridicol si tulburator de trist in acelasi timp.

Daca insa vizeaza deja o eventuala revenire in fruntea PD-L ca lider al Opozitiei, postura care-l prinde, de altfel, cel mai bine, va purta multa vreme, agatat de picior, bolovanul cuvantului luat inapoi, dar fara a mai avea in favoarea sa circumstantele extreme din cazul demisiei de 5 minute.

Dar, sa zicem ca Traian Basescu isi va asuma aceasta razgandeala si va ramane in viata politica ca lider de partid, vizand al doilea mandat la Cotroceni. Cu ce credibilitate?

35% dintre romani, o treime, inca isi pun sperantele in el. Mai mult decat in oricare dintre prezidentiabilii momentului. Ar fi imoral pentru presedinte sa-i lase cu ochii in soare, fara o alternativa credibila si puternica, pe care nu are cum sa o mai scoata acum din joben. Si daca o va face, ma indoiesc ca ei vor fi dispusi sa-l crediteze din nou.

In plus, pentru Traian Basescu alegerile din toamna nu reprezinta doar incercarea de a cuceri un nou mandat, ci prezentarea la judecata poporului. Isi primeste nota, de trecere sau nu. Eludarea acestui moment, dupa modelul Emil Constantinescu, este perceputa ca un act de lasitate fata de care poporul are o infinit mai mare oroare decat fata de razgandeli sau proiecte ratate.

Traian Basescu este un politician inteligent si cu mare experienta. Stie cu siguranta cu ce ar echivala abandonarea candidaturi, iar eticheta lasitatii i s-ar putea parea totusi prea grea, indiferent de resorturile care l-ar impinge sa se retraga. Asa ca ma indoiesc sincer sa analizeze altceva in afara de ipoteza candidaturii.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...