Secuimea, arma cu doua taisuri a lui Basescu

Peste aproape o luna se implinesc 19 ani de la evenimentele violente de la Targu Mures din 19-21 martie 1990.

In date statistice, confruntarile violente ale conflictului interetnic din martie '90 se prezinta astfel: cinci oameni au murit, 278 de persoane au fost ranite, o biserica ortodoxa a fost incendiata, mai multe sedii ale partidelor politice au fost vandalizate.

S-a vorbit mult in presa din Romania despre implicarea politicului, a serviciilor secrete sau a maghiarilor in evenimentele din martie 1990 de la Targu Mures. Adevarul despre violentele din martie '90 nu este insa cunoscut nici astazi.

De 19 ani, in Romania nu a mai existat niciun alt conflict interetnic.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a adus insa din nou in prim planul vietii politice "problema secuimii". A inceput prin a raspunde unui jurnalist, in Ungaria, ca, in Romania, nu se poate pune problema autonomiei Tinutului Secuiesc.

Apoi, Traian Basescu a vizitat Tinutul Secuiesc de unde a lansat o noua replica, cel putin bizara, cum ca in regiune are loc "o epurare etnica". Paradoxal, seful statului considera ca romanii sunt cei epurati din administratia locala din Harghita si Covasna.

Rezolvarea? "Epurarea etnica" nu va mai exista abia atunci cand va exista un director roman la primaria din Sfantul Gheorghe, eventual sef de serviciu sau macar sef de birou.

Insa, problema reala a secuimii din cele doua judete ale tarii este tocmai faptul ca ea e mereu privita ca o problema doar de catre clasa politica si niciodata de catre cetatenii Romaniei.

Falsa "problema" a secuimii

Faptul ca in judetele Harghita si Covasna populatia maghiara este majoritara nu a deranjat pe nimeni, cu exceptia reprezentantilor politici.

La inceput a fost UDMR-ul. Singurul scop al acestei formatiuni politice a fost mereu obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. Iar pana atunci, castigarea cat mai multor drepturi pentru cetatenii de origine maghiara din regiune.

A urmat PRM-ul. Pana la alegerile din noiembrie 2008, PRM-ul s-a hranit din insasi activitatea si existenta UDMR-ului. Faptul ca partidul lui Corneliu Vadim Tudor nu a mai intrat in Parlament a reprezentat cel mai clar semn ca populatia Romaniei nu considera ca ar exista vreo "problema" a secuimii.

Insuccesul partidelor de extrema dreapta in Romania este cel mai bun barometru al indiferentei si nepasarii romanilor, in sensul bun al cuvantului, fata de minoritatile care traiesc in tara noastra.

"Epurarea etnica" a romanilor din Tinutul Secuiesc

Intr-o zona a Balcanilor in care exista, inca, regiuni unde tensiunile interetnice ard mocnit, a vorbi despre "epurare etnica", fie ea si la nivel administrativ, reprezinta cel putin o actiune riscanta.

Ar fi fost grav si daca aceasta expresie a sefului statului, "epurare etnica" ar fi fost folosita pentru a exprima frustrarile cetatenilor romani.

In realitate, faptul ca notiunea de "epurare etnica" nu da glas niciunei nemultumiri si niciunei frustrari a romanilor face cu atat mai periculoasa lansarea acesteia in constiinta publica.

Daca romanii uitasera de existenta maghiarilor din Covasna si Harghita, daca ei constatasera pana acum ca nu e nicio problema in Tinutul Secuiesc, de acum incolo avem la ce sa meditam.

Seful statului ne-a adus aminte tuturor ca acolo am putea avea o problema... ca doar exista o "epurare etnica" in administratia din Covasna si Harghita.

S-a vorbit despre iesirile repetate ale lui Traian Basescu, in legatura cu "problema secuiasca", ca sunt folosite in scopuri electorale. Asa cum pe vremuri PRM-ul si Vadim se hraneau din acest conflict imaginar dintre romani si maghiari, la fel se poate banui ca seful statului spera sa mai obtina cateva procente electorale din aceste "atacuri si precizari constitutionale".

Manipularea totala a opiniei publice

Daca replica sefului statului viza, cu adevarat, doar clasa politica si se adresa de fapt UDMR-ului, atunci ea nu ar fi trebuit niciodata facuta public.

Daca prin notiunea de "epurare etnica" Traian Basescu a dorit sa atraga atentia asupra unei "incorectitudini politice", atunci gestul sefului statului exprima o imensa ipocrizie.

Intr-o tara in care administratia publica este politizata aproape in totalitate, a atrage atentia asupra unui asemenea "derapaj" de la curentul "political corect" reprezinta doar o atitudine politica aroganta si dispretuitoare fata de celelalte probleme grave ale tarii.

Traian Basescu risca, pe langa aprinderea cu adevarat a unui conflict interetnic in Tinutul Secuiesc, si un efect invers fata de cel scontat.

Este posbil ca si cetatenii care reprezinta procentul de 3-4% al PRM-ului sa fi inteles, in sfarsit, ca in Romania nu exista "o problema a secuimii". Si astfel voturile lor se pot duce oriunde numai spre Traian Basescu nu.

Iulian Leca

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...