Ingredientele haosului neconstitutional - Constitutia, CCR, Basescu si Ponta (Opinii)

Miza luptei pentru reprezentarea Romaniei la Summit-ul Consiliului European din 28-29 iunie 2012 se constituie nu doar din dorinta arzatoare de satisfacere a orgoliilor personale pe care le au cei doi politruci romani implicati - Basescu si Ponta, ci si din interesele continentale care se vor confrunta la Bruxelles.

Doua viziuni total diferite despre viitorul imediat al Uniunii Europene vor influenta puternic dezbaterile din aceste zile.

Viziunea socialista, promovata de Presedintele Frantei, socialistul Francois Hollande, care urmareste relaxarea masurilor de austeritate, spre beneficiul clasei de mijloc europene si viziunea liberala a Cancelarului Germaniei, Angela Merkel, care doreste inasprirea masurilor de austeritate si de reforma structurala pentru disciplinarea acelor natiuni europene doritoare sa consume mai mult decat pot sa produca.

Prin apartenenta lor politica, Basescu si Ponta sunt in tabere diferite, participarea oficiala a unuia dintre ei la summit-ul Consiliului European insemnand o sansa in plus pentru una dintre cele doua viziuni.

Conflictul constitutional dintre Basescu si Ponta ne dezvaluie globalizarea actului politic, faptul ca un partid politic sau un om politic national nu mai poate actiona independent de interesele continentale pe care le are gruparea politica transnationala la care este afiliat in structuri politice supranationale, precum Parlamentul European.

Rezulta ca interesul national va fi tot mai diluat de interesele supranationale, iar loialitatea liderilor politici fata de propriile natiuni va fi supusa unor presiuni tot mai mari din partea grupurilor politice continentale care vor solicita de la filialele lor regionale o loialitate superioara celei nationale.

Nu stim daca Basescu sau Ponta sunt pe deplin constienti de implicatiile pentru viitorul Romaniei ale Summit-ului Consiliului European. Daca privim la lupta de orgolii in care sunt angrenati de ceva vreme, am putea descoperi argumente in favoarea ideii ca nu sunt.

Din nefericire, implicarea Curtii Constitutionale a Romaniei nu a rezolvat conflictul, ci dimpotriva, a contribuit la agravarea dezechilibrelor dintre puterile statului roman, dezechilibre deja provocate de prevederile neclare si periculos de interpretabile ale Constitutiei Romaniei.

In comunicatul de presa remis de CCR, se spune: "In exercitarea atributiilor constitutionale, presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru".

Daca citim Capitolul II din Constitutia Romaniei, referitor la Presedintele Romaneie, asa cum este publicat textul pe site-ul Camerei Deputatilor, vom observa ca nu exista vreun articol in care sa fie reglementat dreptul Presedintelui de a delega atributia despre care vorbeste CCR.

In Constitutie, la articolul 80 (1) se spune ca "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman", fara a se clarifica exact ce inseamna aceasta reprezentare.

La articolul 91 (1) se stabileste ca "Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil." Acestea ar fi principalele atributii de politica externa, sub aspectul reprezentarii, prevazute pentru Presedinte in Constitutie.

Daca la Consiliul European se merge pentru negocieri, atunci sarcina ii revine primului ministru, iar daca este vorba despre o discutie de natura strict politica, principiala, doar intre sefii de state, si nu pe marginea unor masuri economice concrete, atunci Presedintele trebuie sa ne reprezinte.

In Constitutie se precizeaza la articolul 61 (1) ca "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman". Daca extindem intelesul cuvantului "reprezentativ" si la "a reprezenta", atunci declaratia adoptata de Parlament, prin care il mandateaza pe primul ministru sa ne reprezinte la Consiliul European, este corecta, constitutionala.

Tot in Constitutie, la articolul 102 (1) se precizeaza: "Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii", iar la articolul 107 (1) se spune: "Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin".

Observam, deci, ca in Constitutia Romaniei avem cel putin trei institutii cu putere de reprezentare externa, implicita sau explicita - Parlamentul, Guvernul, prin primul ministru si ministrii cu atributii de politica externa, si Presedintele.

Conflictul pentru reprezentarea Romaniei la Summit-ul Consiliului European este unul nu doar al orgoliilor ieftine, ci si un efect al slabiciunilor si schilodirilor cuprinse in paginile legii supreme - Constitutia Romaniei.

O Constitutie care, departe de a asigura necesarul echilibru intre puterile statului si o definitie clara a statului romana - republica parlamentara sau prezidentiala - genereaza ea insasi dezechilibre si conflicte, agravand boala democratiei romanesti si aruncand natiunea romana in mahalaua continentului european.

Ipoteza unui ministru cu privire la tezaurul dacic. „Să aflăm dacă furtul a fost orchestrat pentru a manipula filonul naționalist în prag de alegeri”

Într-o postare intitulată „opinie personală”, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a comentat furtul tezaurului dacic din muzeul din Olanda. Burduja spune că „trebuie să aflăm...

Lucrurile „ciudate” sesizate de un fost ministru al Culturii în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic. Unde ar trebuie îndreptată atenția în modul în care au acționat hoții

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt 'lucruri ciudate' în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic. Ea a spus că atenția merită îndreptată spre faptul că...