Reducerea CAS va fi, probabil, revotata dupa ce Traian Basescu a retrimis-o in Parlament si va fi pusa in aplicare anul acesta, pana la alegerile prezidentiale.
Daca primul vot a fost in unanimitate, cel de-al doilea se anunta majoritar, cat timp doar PMP si-a schimbat optiunea si respinge acum actul normativ. Si dupa a doua votare, presedintele nu mai poate refuza sa o promulge, cel mult o poate ataca la CCR.
Nu exclud chiar convocarea unei sesiuni extraordinare dedicata CAS, pentru ca PSD are nevoie de aceasta masura in incercarea de captare a bunavointei electoratului de dreapta in perspectiva alegerilor. Si cum ea este sustenabila anul acesta, prin incasarile din "taxa pe stalp", nu cred ca va precupeti niciun efort politic pentru a o pune in practica.
Dar aceasta reducere a CAS nu este un bine cert. Nu e sigur ce beneficii va aduce in privinta locurilor de munca, dar este clar ca va genera o gaura la buget. Si nici dupa prestatia jalnica de la Cotroceni, premierul nu a reusit sa explice cu adevarat cum o va astupa.
Fara a intra in detalii economice, ceea ce mi-a atras atentia din argumentatia premierului este ca mizeaza mai ales pe incasari suplimentare, inclusiv in zona asigurarilor de sanatate, si pe scaderea evaziunii. Dar fara a explica cum anume va atinge aceste obiective vechi si pana acum irealizabile.
Proiecte ambitioase au existat si in previziunea pentru anul acesta, dar realitatea le-a contrazis. Incasarile sunt sub cele prognozate si Guvernul va fi obligat la o rectificare negativa. De ce ar fi mai bine anul viitor? Pe ce isi bazeaza concret premierul optimismul nu am aflat.
Dupa cum Victor Ponta nu a afirmat cu subiect si predicat ca nu vor exista majorari de fiscalitate anul viitor. Fac parte dintre cei care se tem ca urmeaza o crestere semnificativa pe aceasta zona si chiar o revenire la impozitarea progresiva, dar nu cu cote descrescatoare, ci crescatoare.
Si, mai spun economistii ceva, chiar aceia care sustin fara rezerve reducerea CAS, niciodata aceasta masura luata de sine statator, nu in cadrul unui pachet fiscal, nu a adus rezultate spectaculoase.
Exista fara indoiala si o componenta politica puternica a disputei pe CAS. Este, cred, foarte clar jocul politic de la capatul guvernamental. L-am explicat deja. Interesant este jocul lui Traian Basescu.
Sigur ca este posibil ca Traian Basescu pur si simplu sa fi invatat ceva din momentul 2008, cand a promulgat cu entuziasm legea de majorare a salariilor profesorilor, desi ea era in mod evident nesustenabila, nu a fost aplicata si a generat o multime de procese.
Probabil ca e si aceasta o componenta. Dar cred ca mai e o explicatie a refuzului presedintelui care, in ecuatia acestui an electoral, poate avea un cost politic pentru PMP si candidatul lui, pentru ca la prima vedere poate parea ca presedintele pune bete in roate unei masuri de dreapta.
Dar nu stiu in ce masura Traian Basescu mai este interesat de acest an electoral. Nu stiu in ce masura mizeaza cu adevarat pe candidatura lui Cristian Diaconescu. Ceea ce eu cred ca vizeaza Traian Basescu este anul viitor, cand, cel mai probabil, se va aseza in fruntea PMP.
Nu cred ca in perspectiva carierei politice post-mandat ar risca sa asiste la efectele benefice ale unei masuri pe care a respins-o. Faptul ca refuza acum reducerea CAS inseamna ca este cu adevarat convins de nesustenabilitatea ei si ca isi pregateste un argument forte pentru Opozitia pe care vrea sa o conduca de anul viitor.