O criza de incredere, transformata in criza de lichiditati - Presa internationala

Joi, 06 Octombrie 2011, ora 17:14
1163 citiri
O criza de incredere, transformata in criza de lichiditati - Presa internationala

Criza zonei euro este o criza a lichiditatilor care nu poate fi rezolvata fara interventia constanta a BCE; presedintele BCE participa la ultima sedinta de politica monetara, inainte de retragerea sa din functie, iar Italia este puternic afectata de recenta retrogradare - acestea sunt pricipalele stiri din presa economica internationala de joi.

Criza din zona euro a fost intetita in vara lui 2011 de o componenta care lipsea pana acum din peisaj. Este vorba de fondul european de interventie financiara (European Financial Stability Facility) si de constientizarea, din partea investitorilor, ca acest fond are posibilitatea de actiune foarte restransa.

Investitorii au realizat ca fondul este instituit pentru a sprijini economiile periferice ale zonei euro, precum Grecia, Portugalia sau Irlanda, iar nu economiile sale centrale. Motivul pentru aceasta limitare este simplu - valoarea fondului este de 440 miliarde de euro, iar datoriile cumulate ale Italiei si Spaniei, tarile care sunt urmatoarele pe lista interventiilor financiare, sunt in valoare de 2 trilioane de euro (2000 de miliarde), arata Daniel Gros, directorul Center for European Policy Studies, intr-un editorial de pe Project Syndicate.

Drept urmare, efectul de domino pornit din Grecia afecteaza toata Europa, investitorii neasteptand retrogradarea efectiva, ci retragandu-si banii din bondurile tarilor cu probleme - ceea ce creste dobanzile.

Mai mult, BCE intervenea in piata, la inceputul lui august, pentru a mentine pe linia de plutire costurile de finantare ale Spaniei si Italiei, anuntand ca interventia se va opri atunci cand fondul european de interventie va deveni operational. Totusi, daca BCE se retragea din piata, Italia si Spania ramaneau fara sprijin efectiv, EFSF neavand forta necesara sustinerii acestor economii.

Guvernele din zona euro nu se pot baza pe sprijinul bancii centrale pentru furnizarea de lichiditati - cum este cazul pentru statele din afara zonei euro. Sursele de finantare ale acestora sunt impozitele si imprumuturile internationale. Daca piata refuza sa cumpere bonduri, statul respectiv nu-si poate acoperi criza de lichiditati.

Din acest motiv este necesar ca BCE sa intervina permanent in piata, iar EFSF este inutil fara sustinerea permanenta a bancii centrale - relatie a carei implementare se incearca in prezent. Si aceasta deoarece principala problema a acestei crize este lipsa de lichiditati pentru guverne.

Ultima sedinta monetara a lui Trichet

Jean-Claude Trichet va prezida joi ultima sedinta de politica monetara a Bancii Centrale Europene, sedinta de la care se asteapta eliberarea de lichiditati suplimentare pentru bancile din zona euro si o posibila scadere a dobanzii de referinta.

Trichet a detinut presedintia BCE din noiembrie 2003. Mandatul sau, care nu mai poate fi prelungit, expira pe 31 octombrie, noteaza Financial Times.

A condus BCE-ul in timpul celei mai dure crize financiare care a lovit Europa de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pana in prezent. Plecarea sa din fruntea BCE vine intr-un moment in care viitorul economic al uniunii monetare ramane neclar.

Ultima intalnire a BCE cu privire la dobanda de referinta vine intr-un moment in care temerile cu privire la cresterea economica sunt foarte mari, existand si spectrul recesiunii in Europa si SUA. Luna trecuta, Trichet a avertizat cu privire la riscurile de scadere economica, intensificate pentru cele 17 state membre. Acest avertisment este considerat de catre analisti ca posibila semnalizare a unei scaderi a dobanzilor.

Argumentele pentru scaderea dobanzilor in zona euro s-au intarit, in ultima perioada, din cauza pierderii increderii in economia zonei euro. O reducere anuntata joi ar inlatura imediat o parte din presiunea pusa pe Mario Draghi, succesorul lui Trichet la sefia BCE, care este in prezent guvernatorul bancii centrale a Italiei.

Retrogradarea Italiei acutizeaza criza

Retrogradarea ratingului Italiei de catre Moody's este o lovitura in plus data guvernului si economiei italiene - acestea fiind deja puternic afectate de criza. Agentia de rating si-a motivat retrogradarea prin lipsa de incredere in economia italiana, mentinand de asemenea perspective negative asurpa evolutiei economice viitoare.

In prezent, Italia se confrunta deja cu un somaj ridicat, datorie de stat foarte mare, economie intepenita, in conditiile in care primul ministru, Silvio Berlusconi, este orientat mai degraba catre problemele sale legale decat catre conducerea tarii, noteaza Deutsche Welle.

Drept urmare, costurile de finantare, si asa mari, ale Italiei vor creste si mai mult. Ar putea atinge, astfel, nivelul la care Italia nu mai poate accesa imprumuturi din piata si trebuie sa solicite sprijin UE/FMI. Prin politica sa din ultimele luni, BCE-ul a intervenit constant pentru ca Italia si Spania sa nu atinga costuri critice la imprumuturile din pietele financiare.

Interventia BCE s-a intensificat dupa ce agentia de rating Standard & Poor's a redus ratingul de tara al Italiei, la ceva timp inainte ca Moody's sa o faca. Banca centrala a cumparat direct din piata bonduri italiene in valoare de mai multe miliarde de euro, incercand sa asigure o lichiditate sporita acestora si sa mentina dobanzile la un nivel rezonabil.

Citeste si:
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 5 iulie,, referindu-se la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi despre felul în care a fost transpusă Directiva UE privind avertizorii de...
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Compensarea cu 50 de bani a preţului la carburanţi este o măsură care va funcţiona trei luni, luată astfel încât să nu afecteze bugetul, în condiţiile în care în România nu mai...