Ce se ascunde in spatele dezbaterilor despre Comitetul National condus de BNR

Existenta Comitetului de Supraveghere Macroprudentiala nu este o idee venita peste noapte guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei sau Guvernului.

Inca din data de 30 noiembrie 2014 exista supus dezbaterii publice un proiect de lege care are ca scop tocmai infiintarea unei astfel de structuri, ca urmare a recomandarilor Comisiei Europene, ce pare inca ingrijorata de prevenirea unor crize financiare.

Documentul se afla pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, la sectiunea transparenta decizionala.

Politicienii nostri au speculat abia acum acest moment, dandu-i o alta conotatie, neplacuta atat din perspectiva intentiei corecte de a respecta o recomandare a Comunitatii Europene, cat si din perspectiva transformarii acestui Comitet intr-un for cu puteri absolute.

Comitetul National condus de BNR revolta PSD: Asa ceva nu se poate! Nu mai exista Guvern, Parlament, Presedintie?

Olteanu (BNR): Comitetul National nu va face recomandari Parlamentului sau presedintelui Romaniei

Toate aceste "fumigene" aruncate in ultimul timp reprezinta o consecinta a "razboiului" verbal pe care il duc persoanele care sustin adoptarea Codului fiscal in forma aprobata de Parlament si cei care nu agreeaza efectele acestei legi.

Romania va avea un supra-guvern sef peste guvern?

De fapt, acest Comitet Macroprudential vrea sa vina ca o justificare a opiniei ca efectele negative ale Codului fiscal sunt mai pregnante decat efectele pozitive si atunci incercam sa gasim o cale de a aduce finantele publice in parametrii agreati.

Reactiile fata de Comitetul National pentru Stabilitate - ignoranta sau judecata stramba

In fond, nu Comitetul Macroprudential este problema, ci faptul ca fiecare dintre partile combatante dezvolta argumente sa arate ca detine mai multa obiectivitate in dorinta de a fi aplicat Codul fiscal sau nu. In acest sens, discursul adevarat ar fi punctarea avantajelor si dezavantajelor aduse de acesta.

Lucruri pozitive ale Codului fiscal

Pe termen scurt, populatia ce inca duce greul crizei beneficiaza de o scadere de preturi, ca urmare a unei cote de TVA redusa la 19% si, mai ales, observam si dorinta de a stimula cultura prin reducerea TVA la 5% pentru vanzarea de carti sau la accesul la evenimente.

Se elimina zgomotoasa taxa pe stalp, impozitul pe dividend se reduce la 5%, iar supraacciza la carburant nu va mai exista. Toate aceste lucruri sunt minunate, daca au un fundament real al economiei.

Teodorovici nu e de acord cu Isarescu pe Codul Fiscal: Sub nicio forma nu revenim asupra masurilor

Lucruri mai putin pozitive ale Codului fiscal

Celelalte parti vin si afirma ca, in realitate, nu prea este chiar o reducere atat de spectaculoasa de fiscalitate, ci se muta impozitarea de la societate catre persoana fizica, iar unele categorii de persoane fizice, in special cele ce desfasoara activitati independente si profesii libere, vor fi aspru impozitate.

Luand un caz concret, de exemplu, o persoana fizica autorizata ce doreste sa beneficieze de pensie intreaga, cu venituri medii de pana in 2.500 euro pe luna, este taxata cu o cota de aproximativ 48%, iar daca aceasta mai este si platitoare de TVA, taxarea ajunge la 65%, chiar daca acest PFA desfasoara aceleasi activitati ca si activitatea unei societati.

In acelasi context, dezvoltarea pe deficit a tarii este buna, dar doar daca acesta este directionat pentru realizarea de investitii corecte in economie.

PNL anunta ce va negocia cu PSD pe Codul Fiscal: Vom cere amanari (Video)

Conditiile PNL pentru a vota noul Cod Fiscal

Fiecare roman va plati cu varf si indesat multi ani de acum incolo

Daca Guvernul va folosi acest deficit cum l-a folosit in ultimii ani - pentru licitatii supraevaluate sau pentru mai multe categorii de persoane asistate social cand acestea erau apte de munca, ori pentru periodicele pomeni electorale, respectiv pentru cresteri de salarii guvernamentale in structuri in care doar o parte dintre acesti salariati muncesc, iar ceilalti nu cunosc preacinstita munca - acest deficit este unul inacceptabil si se adauga la datoriile pe care le are deja Romania.

Ne place, nu ne place, la sfarsitul lunii mai 2015, conform unei analize a BNR, datoria pe termen lung si pe termen scurt a Romaniei este de circa 90 miliarde euro. Suma va creste prin noile deficite, estimate anual la circa 17 miliarde de lei, astfel incat fiecare cetatean roman va plati cu varf si indesat multi ani de acum incolo.

Iar faptul ca Romania are o rata de datorie externa mai buna decat alte tari nu e nici pe departe o scuza justificabila.

Poate ar fi cazul ca acest deficit, cumva, sa fie investit in structuri economice productive si nu doar in institutii care sa taxeze excesiv contribuabilul pentru a face rost de acesti bani.

Ministrul nostru de Finante se ia dupa Yanis Varoufakis? Deficitul bugetar si lepadarea de UE

Vrem rezultate

Asteptam dovezi concrete ca acest deficit este folosit corect pentru o dezvoltare sanatoasa si poate daca ar fi impusa prin lege aceasta situatie, iar in cazul in care Consiliul de Supraveghere Macroprudentiala ar fi un for decizional in acest sens, atunci este binevenit.

Insist asupra faptului ca o fiscalitate redusa dezvolta economia, insa toate aceste scaderi de taxe trebuie sa se faca pe o baza sanatoasa, cu perspectiva pentru generatiile ce vin.

Adrian Benta

Consultant fiscal

Bentaconsult.ro

Cel mai subțire telefon din lume va ajunge și în România. Cine îl produce și la ce preț este oferit

La IFA 2024, desfășurată la Berlin, Honor a captat atenția cu noul său telefon pliabil, Magic V3, care promite să redefinească standardele din industria telefoanelor pliabile. Cu o grosime...

Câți bani plătește un român pentru traiul de zi cu zi, în Anglia. Prețuri explozive: „Asta te rupe la buzunar!" VIDEO

Viața în Marea Britanie devine din ce în ce mai scumpă. Nu umblă „câinii cu colaci în coadă" în Regat, lasă de înțeles un român stabilit acolo, care a prezentat ce cheltuieli lunare...