Daniel Daianu: Reglementarile BNR nu vor omori creditarea - Interviu

Banca Nationala a Romaniei vrea sa schimbe regulile jocului in creditare, incercand, poate, sa forteze bancile sa fie mai precaute si sa le incurajeze sa ofere mai multe credite in moneda nationala, potrivit specialistilor.

Potrivit propunerilor publicate de BNR, supuse dezbaterii pana pe data de 20 septembrie, creditele de consum nu vor mai putea avea o scadenta mai mare de 5 ani, iar garantiile aduse trebuie sa reprezinte 133 la suta din valoarea sa. De altfel, pentru debitorii neprotejati la riscul valutar se propune un nivel maxim de indatorare de 10 procente.

De asemenea, se doreste impunerea unor niveluri maxime ale finantarii acordate raportat la valoarea garantiei, diferentiat pe monede, pentru creditele pentru investitii imobiliare, de 85% pentru lei, 70% pentru euro si 60% pentru alte valute.

In plus, la fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare se vor lua in calcul, pentru socul pe curs de schimb, valorile de 35,5%, la euro, 52,6%, pentru franci elvetieni, si 40,9%, pentru dolari americani. Pentru socul pe rata dobanzii se va utiliza valoare de 0,6% pentru toate monedele, iar pentru socul pe venit, valoarea de 6%.

Intr-o perioada in care nivelul creditarii este oricum scazut, reglementarile BNR nu ar trebui sa conduca, totusi, la "omorarea" creditarii, a declarat Daniel Daianu, fostul ministru de Finante al Romaniei, intr-un interviu pentru Ziare.com.

Ce impact credeti ca vor avea noile masuri propuse de banca centrala, daca vor fi implementate?

Firmele care sunt preponderent orientate catre export, nu au de ce sa aiba probleme. Au venituri, riscul lor valutar va fi minim. Ele pot avea pierderi legate de preturile pe care le obtin pentru produsele si serviciile pe care le exporta.

Firmele care nu sunt suficient orientate catre export, nu trebuie sa fie ingrijorate. Ar trebui sa fie motivate sa ia credit in lei.

Problema creditarii in lei este legata de diferentele dobanzilor, pentru ca exista o diferenta notabila intre dobanzile la creditele in lei si a celor in valuta. Asa stand lucrurile, opinia mea este ca Banca Nationala, in afara de indemnuri adresate bancilor comerciale de a practica dobanzi mai scazute la lei, ar fi bine ca, in sedintele ce vin sa dea un semnal si prin scaderea dobanzii, nu doar printr-o diminuare a rezervelor obligatorii.

Presiunile inflationiste, oricum suntem iar intr-o perioada de dezinflatie, incetinirea activitatii economice in Europa si chiar perspectiva de miscare a economiei romanesti nu valideaza anticipatii inflationiste, care sa nu justifice o scadere a dobanzii bancii nationale. Astfel, Banca Nationala ar pune presiune si pe bancile comerciale sa reduca din dobanzi.

Este drept ca bancile comerciale incearca sa-si pastreze marjele, ele castiga enorm si din comisioane, dar ele au posibilitatea sa reduca din dobanzi, mai ales ca deficitele externe ale Romaniei s-au redus copios, nici nu vad presiune catre depreciere a leului atat de masive, care sa nu le permita sa umble la dobanzile in lei.

In ceea ce priveste consumatorii, cetatenii, judecata este analoga: cei mai multi au venituri in lei. Prin urmare, oamenii, si in lumina lectiilor crizei - cea mai severa lectie este pentru cei care au luat credite denominate in franc elvetian - este bine sa ia credite in lei, moneda in care isi castiga traiul.

Si in cazul lor, ar fi de salutat o reducere a dobanzilor. Sa speram ca inflatia in scadere, chiar daca vom avea iar o suire, pentru ca avem tarifele la gaze care vor soca sistemul de preturi, dar nu cred ca se va rupe dinamica de dezinflatie in care a reintrat Romania.

Trebuie sa judecam mersul creditului in conditiile de acum, in raport cu aceste restrictii. Creditul este foarte departe ca dinamica de anii premergatori crizei. A spune ca aceste conditii vor omori creditarea este mai mult decat o exagerare. Avem de-a face cu o masura prudentiala la nivelul sistemului bancar si, mai departe, la nivelul economiei nationale, intrucat, daca se intampla ceva rau cu sistemul financiar, avem mari necazuri cu economia in ansamblu.

Creditul nu are cum sa fie omorat. Creditul, fara aceste restrictii, se misca cum se misca. Eu nu impartasesc opinia ca aceste masuri vor omori creditarea.

Credeti ca era momentul pentru introducerea unor astfel de masuri, avand in vedere situatia creditarii?

In mod instinctiv, ai putea sa spui de ce sa pui oprelisti in calea unei creditari care pare sa nu mearga, sa nu raspunda unor nevoi ale economiei. Pe de alta parte, intervin mai multe ratiuni, care justifica pozitia Bancii Nationale a Romaniei.

Nu exista decizie fara costuri. Daca, aparent, pare sa fie restrictionata creditarea, nu este mai putin adevarat ca stimularea creditului in valuta sau continuarea creditului in valuta asa cum se desfasoara in prezent perpetueaza riscuri pentru economia nationala. Banca centrala, ca garant al stabilitatii preturilor si, din ce in ce mai mult, in lumina lectiilor crizei, garant al stabilitatii financiare, trebuie sa incerce sa influenteze structura creditului, prin metode directe si indirecte.

Ati vazut in Elvetia, ce a facut banca centrala. Cineva ar putea sa spuna ca a intervenit in piata in mod brutal si ca este contra logicii economiei de piata. Da si nu. Realitatea economica nu este cea pe care o intalnim in unele tratate de economie. Institutii cum e banca centrala sunt obligate sa aiba si interventii directe, mai ales in criza.

Atentia fata de expansiunea creditului in valuta, BNR o are nu numai ca urmare a crizei. In anii premergatori crizei a existat alerta fata de expansiunea creditului in valuta, insa, fiind o euforie generala, inclusiv provocata de aderarea la uniune, oamenii savurau avantajele creditelor luate, fara sa se gandeasca la costuri. In conditiile in care bancile comerciale au avut o pozitie comuna impotriva unor indemnuri ale bancii nationale de a fi mai precaute, in general asceniunea creditului a fost rapida. Garda a fost lasata jos.

Garda nu mai trebuie sa fie lasata jos si opinia mea este ca, chiar daca aceste masuri apar ca restrictii si ar putea sa afecteze unele zone de creditare, ele sunt necesare. In plus, ar trebui ca bancile comerciale sa inteleaga ca, din ratiuni legate de nevoia ca ele, acasa, sa fie mai atente fata de portofoliul de credite si riscuri, ar trebuie sa promoveze creditul in moneda locala. Bancile ar trebui sa fie alaturi de Banca Nationala.

Care sunt motivele principale pentru care ar fi nevoie de asemenea restrictii?

Masurile Bancii Nationale isi au temei, daca judecam cauzele crizei nu numai la noi, ci si in Statele Unite si Europe. Filosofia nonsalantei fata de expansiunea creditului, a promovarii inovatiilor financiare care sa sprijine creditare, neglijarea flagranta a riscurilor sistemice au creat premizele pentru cea mai mare criza financiara, devenita una economica de la Marea Depresiune din secolul trecut.

In fapt, bancile centrale, a caror misiune este stabilitatea preturilor, au fost obligate de circumstante sa redescopere o alta misiune pe care o subestimasera in ultimele decenii, inclusiv prin ratiuni legate printr-o cosmologie pe care ei au promovat-o, anume ca pietele se stabilizeaza de la sine, ca ajustarile se fac usor, fara costuri mari, ca stabilitatea financiara este un derivat al asigurarii stabilitatii preturilor. Ca, prin urmare, si creditul isi urmeaza un curs, are o dinamica izvorate din nevoi ale economiei cu care nu trebuie interferat.

Criza este o trezire la realitate si a obligat bancile centrale sa-si reconsidere conduita, modul in care opereaza, sa redefineasca riscurile pe care intermedierea financiara le creaza pentru economii in ansamblu. Ceea ce automat le obliga sa judece astfel activitatea de creditare, sa fie mult mai atente fata de natura creditarii.

In cazul de fata, intr-o economie ca a Romaniei, sa fie preocupata de dualitatea creditarii: cea in moneda nationala si moneda forte.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...