De ce nu urmeaza bancile sfaturile BNR de a ieftini creditele

Eforturile bancii nationale de a forta ieftinirea creditelor pentru populatie si firme, demarate inca din luna noiembrie a anului trecut, prin reducerea succesiva a ratei dobanzii de politica monetara, se lovesc, in mod dramatic, de tensiunile din Europa, in special la nivelul sistemului bancar european, de care sunt legate majoritatea bancilor locale.

Cel putin aceasta este explicatia oferita de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu privire la intarzierea transmiterii reducerii dobanzii cheie in economia reala.

In timp ce banca centrala a adus dobanda la nivelul minim istoric, de 5,25%, dobanda medie aferenta creditelor noi acordate populatiei se situa la 12,22%, in ianuarie, in usoara scadere fata de luna precedenta, in timp ce imprumuturile pentru locuinta afisau o dobanda medie de 7,47%, de asemenea in scadere nesemnificativa.

"Romania se bazeaza in special pe fluxurile externe de capital, pe liniile deschise la banci de bancile-mama. Totodata, economisirea interna inca nu este suficienta pentru a asigura necesarul de creditare.

Activitatea de creditare se misca oricum destul de greu, clientii sunt foarte putini, iar bancile sunt foarte prudente fata de acesti clienti. O reducere de inca un sfert de punct procentual s-ar putea sa nu fie suficienta pentru a le convinge sa dea mai usor credite", a spus analistul Lucian Davidescu pentru Ziare.com.

Efectele reducerii dobanzii BNR nu se pot resimti in costul creditelor, atat timp cat bancile locale fac eforturi pentru reducerea dependentei de finantarea externa, a explicat Vlad Muscalu, economist ING Bank.

"Bancile din Europa trebuie sa isi imbunatateasca nivelul de capitalizare, iar acest lucru se poate realiza, in cazul nostru, printr-o incercare a bancilor locale de a reduce dependenta de finantarea de la bancile-mama. In consecinta, bancile se vor lupta intens pentru resursele de finantare din Romania, platind rate de dobanda mai mari pentru depozite, ceea ce in mod evident aduce o oarecare presiune si pentru dobanzile la credite", a spus Vlad Muscalu pentru Ziare.com.

In acelasi timp, alti analisti sunt de parere ca scopul masurilor bancii nationale nu vizeaza stimularea creditarii la nivelul persoanelor fizice si al companiilor, ci facilitarea accesului statului la bani mai ieftini, pentru finantarea majorarii salariilor.

"Scopul este transmiterea reducerilor la nivelul creditarii Guvernului, care se va finanta mai ieftin de la bancile comerciale. In opinia mea, cred ca a inceput procesul de devalorizare controlata a cursului, pentru ca este singura modalitate care poate finanta cresterea salariilor in 2012. Pentru cresterea nominala a salariilor si pentru a avea cresteri nominale de cheltuieli in 2012, fara a avea cresteri in acelasi timp ale deficitului bugetar, modalitatea aleasa este devalorizarea leului", a explicat analistul Liviu Voinea pentru Ziare.com.

Cu cat ar fi trebuit sa se ieftineasca creditele?

"Este foarte dificil de spus, in special in cazul Romaniei. Noi avem o rata de dobanda de politica monetara si avem o piata care este decuplata de aceasta rata, ceea ce nu este tocmai obisnuit in alte economii. Sunt doua etape de transmitere: dupa ce se modifica rata de dobanda de politica monetara, aceasta influenteaza piata interbancara, care ar trebui sa influenteze, la randul sau, rata dobanzilor la credite si depozite.

Dar, cat timp este greu de estimat care este impactul in prima etapa, este destul de greu de calculat cum ar fi influentat asemenea masuri", a raspuns Vlad Muscalu.

Unde se va opri BNR?

Potrivit economistului ING Bank, acest fenomen nu va continua pe o perioada indelungata.

"La un moment dat, ratele dobanzilor interbancare ar trebui sa revina in apropierea ratei de dobanda de politica monetara si poate, din acest motiv, bancherii nu sunt foarte dornici sa urmeze tendintele din piata interbancara. De asemenea, nivelul deosebit de scazut al inflatiei, in prezent, probabil ca este un lucru temporar, care se va inversa si, la un moment dat, se va inversa si rata de dobanda a bancii centrale, spunem noi undeva la jumatatea anului viitor

In urmatorii ani, noi credem ca inflatia va reveni la paliere mult mai ridicate si vor urma cresteri ale ratei de dobanda. Prin urmare, creditarea nu va mai fi atat de mult stimulata de BNR tocmai din dorinta de a urma niste tinte de inflatie care sunt cel putin ambitioase", a precizat Muscalu.

Pe de alta parte, avand in vedere diferenta inca semnificativa dintre inflatie si dobanda de politica monetara, BNR are suficient spatiu pentru a opera noi reduceri, este de parere Davidescu.

"Trebuie sa tinem cont si de marja dintre inflatie si dobanda de politica monetara. Aceasta din urma urmeaza acum trendul deflationist, insa marja se pastreaza la un nivel substantial, diferenta fiind de peste doua puncte procentuale. Este, in continuare, cea mai mare marja peste inflatie din toata Uniunea Europeana.

Probabil ca BNR va continua aceste miscari, pentru ca, pana acum, a fost destul de prudenta, nu a urmat sistematic reducerea de inflatie si acum este putin in urma. Probabil va ajunge la 5%, dupa care banca centrala intra pe un teritoriu necartografiat si va trebui sa reanalizeze toate optiunile strategice pentru a vedea daca este cazul sa coboare sub acest nivel", a spus analistul.

Conform analistului, BNR va incerca sa se aseze in intervalul de variatie de 3%-5%.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...