Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB, arata un raport publciat pe site-ul BNR

Luni, 21 Septembrie 2020, ora 23:02
2711 citiri
Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB, arata un raport publciat pe site-ul BNR

Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB, fiind posibil un risc sistemic mare prin agravarea starii bugetului public, potrivit raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro, Monitor", publicat pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei.

"Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea starii bugetului public, a finantelor publice, destabilizarea economiei daca se majoreaza punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reactie a pietelor financiare ce ar putea afecta grav economia, ingreunand revenirea in 2021. In loc de o corectie macroeconomica ordonata, pe mai multi ani, am fi obligati la o corectie dezordonata, foarte costisitoare economic si social", se precizeaza in raport.

Documentul face referire, intre altele, si la opinia cea mai recenta a Consiliului Fiscal, in care se mentioneaza ca este esential sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia si mai mult, "in vremuri tare complicate", cand trebuie sa luptam cu COVID-19, sa atenuam efectele crizei economice.

"Este obligatoriu sa evitam ca economia romaneasca sa intre intr-o spirala de criza foarte periculoasa. Acoperirea necesarului de finantare pentru acest an este asigurata in larga masura, dar mult mai problematica ar putea fi acoperirea finantarii pe termen mediu in lipsa unui program clar de corectie macroeconomica. Este greu de crezut ca pietele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioada indelungata, niveluri inalte ale deficitului bugetar, chiar daca devierea de la cerintele PSC, regulile fiscale in UE, vor ramane suspendate si in 2021", se arata in raport.

Conform documentului, obiectivul ambitios de aderare la zona euro (si, in prealabil, de intrare in Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2) nu este compatibil cu incalcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economica si Monetara care exclude deficite bugetare structurale mari si, cu deficite externe considerabile, asa cum era situatia Romaniei la inceputul anului 2020.

"Este necesara cresterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face fata unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. O crestere a bazei de impozitare ar ajuta corectia macroeconomica din urmatorii ani. O asemenea crestere ar ajuta mult ca procesul de corectie macroeconomica sa nu fie insotit de taxe si impozite mai mari, ceea ce ar fi o corectie suboptima", sustin autorii raportului.

Potrivit sursei citate, marea provocare macroeconomica incepand cu 2021 este corectia deficitului bugetar si a dezechilibrului macroeconomic.

"Este indoielnic ca pietele vor accepta deficite bugetare mari ani in sir. Trebuie facuta distinctie intre cheltuieli permanente si cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Daca revenirea economica va fi mai anevoioasa in 2021 decat cea anticipata si ar fi nevoie de sustinere temporara a activitatii economice, este probabil ca, intr-un context judecat la scara europeana, sa se disocieze o corectie pe componenta structurala a deficitului total de cheltuieli nepermanente. Corectia deficitului bugetar si a deficitului structural, este necesara in urmatorii ani daca vrem sa tinem lucrurile sub control. Aceasta corectie presupune un program pe cativa ani, in concordanta cu solicitarea CE, care sa duca deficitul aproape de 3% din PIB. Se poate gandi care ar fi combinatii intre ajustari de cheltuieli si crestere de venituri fiscale/bugetare, in principal de marire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere si pe oferta", se mai spune in raport.

De asemenea, corectia nu poate si nu trebuie sa fie brutala, sustin autorii raportului, si este bine sa se intinda pe cativa ani. Economistii mentioneaza faptul ca "o corectie brutala ar plonja economia in mare necaz".

"Corectia este necesara si pentru a limita deficitele externe, mai ales ca pana in 2019 fenomenul deficitelor gemene era proeminent. Trebuie date semne clare si credibile ca vrem sa avem o corectie ordonata. Programul de corectie trebuie sa fie coordonat cu CE, pentru a avea acordul privind calendarul de timp si masurile avute in vedere. Pasul de corectie depinde de cresterea veniturilor fiscal/bugetare. Se pot rationaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare, aparatul de stat trebuie sa fie

restructurat; cresteri de venituri finantate de bugetul public trebuie sa fie limitate in anii ce vin", se precizeaza in document.

De asemenea, economistii atrag atentia celor care vad deprecierea cursului drept calea decisiva pentru corectia macroeconomica si mentioneaza ca se cuvine sa aiba in vedere cateva considerente. Astfel, o depreciere controlata poate ajuta, in

timp ce una scapata de sub control poate destabiliza economia, "inclusiv printr-o fuga de leu". Aici sunt de avut in vedere anticipari inflationiste, efecte de bilant pentru gospodarii si firme, grad de euroizare, etc. "In Polonia si Ungaria, in Cehia, problema cursului (deprecierii) nu este atat de senzitiva ca la noi. In Romania, corectia cererii agregate, a dezechilibrului extern, nu se poate face esentialmente prin depreciere; este necesara o ajustare a deficitului bugetar, chiar daca in mod gradual", arata raportul.

Potrivit raportului, fondurile europene au un rol cheie pentru a usura corectia. Banii europeni ar ajuta finantarea balantei de plati. Fonduri europene importante ar sustine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

"Daca vrem sa facem pasul de intrare in MCS2 este obligatoriu sa avem o corectie macroeconomica durabila odata impactul pandemiei surmontat. Aceasta corectie implica, intre altele, crestere de venituri bugetare (o baza de impozitare mai larga prin transparenta, declararea tuturor veniturilor si averilor, eliminarea de exceptari, combaterea ferma a evaziunii fiscale), rationalizare de cheltuieli. Cu absorbtie intensa de resurse europene putem sprijini reforme structurale si corectia macroeconomica necesara. Trebuie sa limitam deficitele externe, sa avem in vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables", se mai spune in raport.

Citeste si:
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în noiembrie la 39,283 miliarde de euro. Câte tone de aur are Banca Națională
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în noiembrie la 39,283 miliarde de euro. Câte tone de aur are Banca Națională
Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau, la finele lunii noiembrie, la 39,283 miliarde de euro, în scădere cu 1,4% faţă de nivelul de 39,843 miliarde de euro înregistrat...
Deficitul bugetar al României a depășit 4% din PIB după primele zece luni ale anului
Deficitul bugetar al României a depășit 4% din PIB după primele zece luni ale anului
Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 47,98 miliarde de lei (4,03% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 74,04 miliarde...