BNR va mentine dobanda cheie

Majoritatea analistilor mizeaza pe mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% pe an si pe scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei dupa sedinta BNR din 6 ianuarie.

Masurile nu ar dezgheta insa piata in cazul tranzactiilor pe termen mai lung intre banci.

"In ianuarie, ne bazam pe o mentinere a dobanzii de politica monetara si pe taierea rezervelor minime obligatorii, care ajuta doar in cazul dobanzilor pe termen scurt. Pentru ca si cele pe termen lung sa coboare, trebuie o politica monetara mai ferma, cu mesaje clare, care sa redea increderea jucatorilor", a spus, pentru NewsIn, economistul senior al ING Bank Romania, Nicolae Alexandru Chidesciuc.

Economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, apreciaza ca, in sedinta din 6 ianuarie 2009, BNR va decide sa mentina dobanda de politica monetara la nivelul actual, de 10,25% pe an, dar ar putea scadea din nou nivelul RMO-urilor pentru pasivele in lei, de la 18 la 16%.

"Daca nu fac acest pas la sedinta din ianuarie, il vor face la urmatoarea, dar cred ca masura se va aplica incepand cu luna februarie. Oricum, scaderea rezervelor minime obligatorii nu va rezolva problema tranzactiilor pe termen mai lung din piata interbancara", a explicat el.

Pe de alta parte, Dumitru atrage atentia ca reducerea finantarii pentru bancile din Romania de la bancile-mama determina si o diminuare a bazei de calcul pentru rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta, implicit o scadere a sumelor constituite ca RMO, parte a rezervei valutare.

"BNR va trebui sa gaseasca o solutie in cazul diminuarii RMO in valuta, pe fondul diminuarii finantarii externe prin bancile-mama", a adaugat economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Scaderea finantarii externe a inceput sa se observe in ultimele luni din 2008, in conditiile in care o parte din datoriile scadente catre bancile-mama nu au mai fost innoite.

Dumitru se asteapta la o prima reducere a dobanzii de politica monetara, cu un sfert de punct procentual, in prima jumatate a anului viitor.

Chidesciuc a mai spus ca reducerea dobanzii cheie "nu ar avea nici macar un efect psihologic in actualele conditii" si ca banca centrala ar trebui sa ia si alte masuri pentru sustinerea operatiunilor interbancare, precum injectiile de lichiditate pe termen mai lung, la o dobanda egala cu cea de politica monetara.

"Reducerea dobanzii de politica monetara nu are efecte decat daca se vede si in operatiuni. Daca vor fi efecte, vor fi oricum limitate. Trebuie introdusa lichiditate in piata si sa se schimbe cadrul operational, dobanda la care sa fie plasata lichiditatea in piata sa fie de 10,25%, nu cea platita la lombard. Nu poti da credite pe termen lung cu banii pe care ii iei prin facilitatea de credit", a mai spus Chidesciuc.

In cazul creditului lombard, care este o facilitate de credit oferita de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pe termen scurt (overnight), bancile se imprumuta, in prezent, la o dobanda de 14,25% pe an, garantand cu titluri de stat.

Pe de alta parte, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, sustine ca deciziile bancii centrale privind dobanda cheie si rezervele minime obligatorii vor depinde in principal "de semnalul de colaborare pe care il va primi BNR din partea guvernului".

"Daca BNR va crede in planul guvernului de reducere a cheltuielilor, am putea vedea un prim semnal din partea bancii centrale, prin reducerea dobanzii cheie", a spus Anghel pentru NewsIn.

El sustine ca rezervele minime obligatorii vor fi reduse, "dar nu neaparat din ianuarie", o astfel de decizie putand sa fie amanata si pentru urmatoarea sedinta de politica monetara.

BNR a majorat dobanda de politica monetara de la 7% pana la 10,25% pe an de la sfarsitul lui octombrie 2007 pana la finalul lui iulie 2008. In ultimele doua sedinte din 2008, banca centrala a mentinut dobanda cheie, insa pe 30 octombrie a decis coborarea nivelului rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei cu 2 puncte procentuale, pana la 18%, incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, pentru a ridica nivelul lichiditatii din piata.

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...

YouTube își continuă campania împotriva extensiilor de tip Adblock. Ce măsură a luat compania

Google a anunțat recent o actualizare a termenilor de utilizare pentru platforma YouTube, care interzice explicit folosirea aplicațiilor terțe ce facilitează blocarea reclamelor. Această...