Bogdan Aurescu: „Niciodată în ultimii 11 ani România nu a beneficiat de un sprijin mai puternic. Veto-ul Austriei rămâne nejustificat”

Duminica, 18 Decembrie 2022, ora 19:34
4820 citiri
Bogdan Aurescu: „Niciodată în ultimii 11 ani România nu a beneficiat de un sprijin mai puternic. Veto-ul Austriei rămâne nejustificat”
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu FOTO gov.ro

Veto-ul Austriei împotriva aderării României la spaţiul de liberă circulaţie europeană "rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă", a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

"Trebuie spus că, niciodată în istoria acestui dosar din ultimii 11 ani, România nu a beneficiat de un sprijin mai puternic şi mai vocal din partea partenerilor europeni, state membre şi instituţii europene, pentru aderarea sa la Schengen", a afirmat şeful diplomaţiei române.

El a precizat că schimbarea de atitudine a unor ţări precum Germania, Franţa, Olanda şi Finlanda, care au fost cunoscute ca având în trecut o poziţie deosebit de reticentă, "a fost determinată şi de răspunsul ferm, prompt al României privind situaţia din Ucraina, cât, mai ales, de eforturile pe care România le-a întreprins în toată această perioadă pentru a dovedi că locul său este în Schengen".

Bogdan Aurescu a vorbit, în interviu, de o schimbare "bruscă" a poziţiei Austriei. "Schimbarea bruscă a poziţiei Austriei pe acest subiect, la 18 noiembrie, la numai două zile de la Declaraţia Forumului Salzburg, nu numai că nu putea fi anticipată, dar a luat prin surprindere pe toţi partenerii europeni şi chiar pe partenerii de coaliţie din Austria. Nu a existat anterior niciun semnal în sensul opoziţiei Austriei, în toate contactele ambasadei sau ale MAE ori MAI", a susţinut el.

În ceea ce priveşte argumentul migraţiei ilegale invocat de Viena, Aurescu a subliniat că "România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest de migraţie ilegală şi că, în plus, nu este sursă relevantă pentru mişcările secundare în interiorul UE".

Referitor la perspectivele de aderare a României la Schengen, ministrul Afacerilor Externe a opinat că "sunt complet greşite afirmaţiile că nu contează ce s-a făcut până acum şi că o luam din nou de la zero", Aurescu arătând că, pe 8 decembrie, ţara noastră a câştigat "foarte mult respect, simpatie". "Construim pe tot ce s-a obţinut până acum. Nu trebuie reluate misiunile de evaluare, nu trebuie reluată procedura în Parlamentul European. Avem toată susţinerea statelor membre şi a instituţiilor europene. Prin conduita fermă din 8 decembrie am câştigat foarte mult respect, simpatie şi avem un momentum foarte bun la nivel european. Am discutat deja cu actuala preşedinţie cehă şi cu viitoarea preşedinţie suedeză. Toate căile de acţiune vor fi folosite", a declarat Bogdan Aurescu.

AGERPRES: Domnule ministru, legat de votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, există o cronologie a întâlnirilor bilaterale pe această temă, cronologie în care este repetat mesajul că, până pe 18 noiembrie, "nu a fost semnalată de partea Austriei nicio problemă privind extinderea Schengen cu România". În motivaţia sa şi inclusiv la Consiliul European de joi, cancelarul Karl Nehammer a invocat migraţia ilegală. Datele obţinute de AGERPRES de la Poliţia de Frontieră arată că, din ianuarie până în octombrie 2022, a fost combătută intrarea ilegală în ţară a peste 26.000 persoane. Au fost discutate punctual, la nivel bilateral Austria - România, detaliile privind rutele de migraţie şi migraţia ilegală pe teritoriul român, aţi avut semnale că Austria va bloca aderarea României la Spaţiul Schengen şi dacă da, când?

Bogdan Aurescu: În primul rând, înainte de a mă referi strict la Austria, trebuie spus că niciodată în istoria acestui dosar din ultimii 11 ani România nu a beneficiat de un sprijin mai puternic şi mai vocal din partea partenerilor europeni, state membre şi instituţii europene, pentru aderarea sa la Schengen. Mai mult, state membre precum Germania, Franţa, Olanda şi Finlanda, care au fost cunoscute ca având în trecut o poziţie deosebit de reticentă din diverse raţiuni faţă de avansarea acestui obiectiv, au anunţat, fără echivoc, că susţin aderarea României la Schengen.

Schimbarea de atitudine a fost determinată şi de răspunsul ferm, prompt al României privind situaţia din Ucraina, cât, mai ales, de eforturile pe care România le-a întreprins în toată această perioadă pentru a dovedi că locul său este în Schengen. Susţinerea puternică la Consiliul JAI din 8 decembrie, dar şi reacţiile şi declaraţiile politice ale partenerilor europeni după acest Consiliu sunt rezultatul unui proces de construcţie a încrederii, bazat pe fapte concrete, pe atitudinea noastră constructivă, dar fermă în plan european şi pe dovezile reînnoite privind modul temeinic în care România asigură securitatea frontierei externe a UE şi în care aplică acquis-ul Schengen. Această acumulare de rezultate se datorează acţiunii

complexe derulate sub coordonarea domnului preşedinte Iohannis şi a domnului premier Ciucă, a MAE, MAI, împreună cu colegii de la Administraţia Prezidenţială. Premierul Ciucă a fost extrem de implicat, am fost permanent în contact cu domnia sa. Preşedintele PSD, domnul Ciolacu, cu care de asemenea am fost în contact strâns pentru a convinge social-democraţii suedezi, de opoziţie, să renunţe la poziţia lor împotriva aderării României, s-a implicat de asemenea direct, personal şi eficient. Totodată am fost în contact frecvent şi eficient şi cu europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Victor Negrescu, ultimul tot pe situaţia din Suedia.

Practic, în ultimele luni, graţie eforturilor coordonate şi întreprinse de domnul preşedinte Iohannis, România a convins Franţa, Germania - prin implicarea directă a domnului preşedinte, Finlanda - prin demersurile mele, inclusiv în contextul sprijinirii aderării la NATO, Suedia - inclusiv prin contactele mele cu Ardalan Shekaravi, lider social-democrat suedez, Olanda - prin îndeplinirea condiţiilor cerute de premierul Rutte, o nouă misiune de evaluare tehnică, realizată pe 17 noiembrie, cu raport foarte pozitiv, şi un raport MCV pozitiv. Şi, în final, toate statele membre ne-au susţinut, cu excepţia Austriei.

Tradiţional, Austria s-a numărat printre susţinătorii aderării României la spaţiul Schengen. Această susţinere s-a bazat şi pe cooperarea bilaterală foarte bună în materie de afaceri interne şi cooperare poliţienească. De altfel, România şi Austria fac parte şi sunt foarte active într-un format dedicat de cooperare regională în aceste domenii, respectiv Forumul Salzburg, din care fac parte miniştrii de interne din Europa Centrală şi de Sud-Est - Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

Mai trebuie menţionat că, în dialogul politico-diplomatic pe care l-am avut constant cu Austria în ultimii ani, inclusiv în prima parte a acestui an, reprezentanţii Austriei ne-au asigurat de sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Este important de remarcat şi faptul că toţi europarlamentarii din Austria, inclusiv cei ai partidului OVP al cancelarului şi ministrului de interne austriac, au votat în favoarea adoptării Rezoluţiei Parlamentului European din 18 octombrie care s-a pronunţat pentru aderarea României la spaţiul Schengen, cu excepţia a trei europarlamentari aparţinând partidului de extremă dreapta FPO. Un astfel de vot favorabil aderării României nu ar fi putut avea loc în absenţa unei poziţii favorabile aderării a guvernului austriac. Mai mult, la 16 noiembrie 2022, cu doar două zile înainte de schimbarea poziţiei sale, Austria a agreat, alături de celelalte state membre ale Forumului Salzburg, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Bucureşti, o Declaraţie politică, în care era menţionată explicit susţinerea pentru aderarea României la Schengen.

Ca atare, schimbarea bruscă a poziţiei Austriei pe acest subiect, la 18 noiembrie, la numai două zile de la Declaraţia Forumului Salzburg, nu numai că nu putea fi anticipată, dar a luat prin surprindere pe toţi partenerii europeni şi chiar pe partenerii de coaliţie din Austria. Nu a existat anterior niciun semnal în sensul opoziţiei Austriei, în toate contactele ambasadei sau ale MAE ori MAI. Dimpotrivă, cum spuneam, cooperarea între ministerele de interne a fost excelentă şi toate cele 24 de contacte din ultimul an, aşa cum a declarat şi ministrul român de interne recent, nu au semnalat nicio problemă legată de poziţia Austriei contrară aderării României. Dacă în toate aceste contacte dintre ministerul austriac şi cel român de interne, care gestionează exact problematica cooperării poliţieneşti şi migraţiei, nu au apărut astfel de semnale anterior declaraţiei din 18 noiembrie a ministrului austriac de interne Karner, este clar că decizia politică a Austriei a fost luată brusc, fără preaviz. Ulterior, Austria şi-a menţinut o poziţie total inflexibilă pe acest subiect, în ciuda încercărilor celorlalţi parteneri, ale instituţiilor europene, în special Comisia Europeană, de a veni în întâmpinarea preocupărilor Austriei şi de a facilita o soluţie constructivă şi principială în plan european.

În ceea ce priveşte motivaţia Austriei, după cum a reieşit şi din declaraţiile publice ale cancelarului şi ministrului federal de interne, este invocată presiunea migratorie deosebită la care Austria este supusă în acest moment, prin faptul că găzduieşte 100.000 de migranţi ilegali, iar autorităţile austriece au arătat că mare parte dintre aceştia, circa 75.000, conform declaraţiilor publice, nu au fost înregistraţi în prealabil în niciun alt stat membru UE, aşa cum prevede legislaţia europeană în materie de azil. România, prin Ministerul de Interne, a prezentat inclusiv la întâlnirile de la Viena ale miniştrilor de interne statistici europene clare, ale agenţiilor europene în domeniu, care arată că România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest de migraţie ilegală şi că, în plus, nu este sursă relevantă pentru mişcările secundare în interiorul UE. Astfel, a fost, printre altele, arătat că, comparând cu statisticile europene privind toate încercările ilegale de trecere a frontierei externe a UE pe ruta balcanică în primele 10 luni ale lui 2022, cifrele Frontex pentru România reprezintă doar 2,7%, iar dintre toţi migranţii secundari, adică cei înregistraţi în România care au ajuns apoi în Austria, reprezintă doar 1,87% din cei identificaţi ca ajunşi sau aflaţi ilegal în această ţară. În plus, aceste mişcări secundare dinspre România spre alte state UE au scăzut în 2022 cu 25% raportat la anul trecut.

Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că Austria nu a formulat solicitări punctuale de la România, ci, după cum au declarat şi public oficialii austrieci, solicită Comisiei Europene propuneri şi măsuri pentru gestionarea migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest care determină în prezent presiunea migratorie din Austria.

Austria a formulat aceste cerinţe şi cu ocazia Consiliului extraordinar JAI din 25 noiembrie 2022, dedicat problemelor migraţiei. Anterior acelui moment, pe baza semnalelor primite la prima vizită a ministrului român de interne la Viena, am lucrat foarte serios şi rapid cu Comisia Europeană pentru ca aceasta să prezinte un Plan de acţiune dedicat rutei Balcanilor de Vest. Şi Comisia Europeană a prezentat acest plan la 5 decembrie 2022. El preia multe dintre solicitările Austriei în încercarea de a răspunde la provocările determinate de migraţia ilegală în regiune. Austria a declarat în aceste zile, inclusiv la discuţia mea cu ministrul austriac de externe din 12 decembrie, din marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, că

Planul prezentat de Comisia Europeană reprezintă un pas înainte în soluţionarea provocărilor curente.

România va continua, ca şi până acum, să se implice şi să susţină la nivelul UE măsuri eficiente şi echilibrate care să conducă la o gestionare durabilă a fenomenului migraţiei, un subiect deosebit de sensibil şi care continuă să genereze, din păcate, dificultăţi pentru multe state membre. România, care nu este o parte a problemei, va fi, ca şi până acum, o parte a soluţiei europene.

AGERPRES: De la 1 ianuarie, Suedia preia preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului European. Ştim că, la începutul lunii decembrie, Suedia a decis că susţine integrarea României în Schengen, iar comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că va rămâne prioritatea sa principală obţinerea aderării României şi Bulgariei la zona Schengen. Care sunt perspectivele de integrare în spaţiul de liberă circulaţie în prima jumătate a anului viitor?

Bogdan Aurescu: Cu siguranţă, aşa cum spunea şi preşedintele Iohannis la Bruxelles, vom continua demersurile diplomatice pentru a obţine o decizie pozitivă în cazul aderării României la Schengen. Vom continua dialogul cu toţi partenerii europeni, inclusiv cu Austria, cu Comisia Europeană, pentru a identifica căile de ieşire din acest blocaj creat prin votul negativ de la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Vom continua cu toată energia şi toate instrumentele. Sunt complet greşite afirmaţiile că nu contează ce s-a făcut până acum şi că o luăm din nou de la zero. Dimpotrivă, construim pe tot ce s-a obţinut până acum. Nu trebuie reluate misiunile de evaluare, nu trebuie reluată procedura în Parlamentul European. Avem toată susţinerea statelor membre şi a instituţiilor europene. Prin conduita fermă din 8 decembrie am câştigat foarte mult respect, simpatie şi avem un momentum foarte bun la nivel european. Am discutat deja cu actuala preşedinţie cehă şi cu viitoarea preşedinţie suedeză. Toate căile de acţiune vor fi folosite. La Consiliul Afaceri Externe din 12 decembrie am avut mai multe discuţii cu omologul meu austriac, Alexander Schallenberg, inclusiv o conversaţie bilaterală consistentă, precedată de una telefonică pe 9 decembrie, unde am stabilit să menţinem un dialog

constant şi să vedem cum putem contribui la avansarea în direcţia unei decizii pozitive.

Ceea ce este, cred, important, este că toţi partenerii europeni ne susţin în acest demers şi sunt conştienţi de cât de injustă a fost decizia de la Consiliul JAI, realizând, totodată, necesitatea identificării cât mai rapide a unei soluţii, dat fiind că nu există niciun fel de dubiu cu privire la contribuţia României la consolidarea securităţii Uniunii, la performanţa de ansamblu a spaţiului de liberă circulaţie cu România ca stat membru cu drepturi depline. Ca atare, vom lucra împreună cu toţi aceştia pentru a avansa şi a obţine, în cel mai scurt timp posibil, o decizie pozitivă pentru România.

AGERPRES: Votul împotriva aderării României la Schengen a fost "la pachet" cu Bulgaria. Au existat informaţii privind o eventuală decuplare a celor două ţări. Care este perspectiva ca această evaluare separată, a României şi Bulgariei, să aibă loc în viitor? Şi care ar fi varianta de negociere pentru aderarea împreună a celor două ţări?

Bogdan Aurescu: România şi Bulgaria au declanşat în comun anul acesta, prin declaraţia din martie, tot acest flux procedural care a condus la înscrierea subiectului aderării pe agenda Consiliului JAI. În urma declaraţiei prin care România şi Bulgaria îşi exprimau disponibilitatea de a primi, voluntar, o echipă de experţi, în coordonarea Comisiei, pentru evaluarea modului de implementare a acquis-ului Schengen de către cele două

state membre, au avut loc practic aceste vizite, care au condus la elaborarea unor rapoarte extrem de favorabile atât României, cât şi Bulgariei. Iar aceste rapoarte au fost deosebit de utile pentru mobilizarea sprijinului atât din partea instituţiilor europene, cât şi din partea statelor membre, toate capitalele primind rapoartele. Pe de altă parte, aşa cum spunea şi preşedintele României, Olanda a votat împotriva Bulgariei pe 8 decembrie, iar mandatul Guvernului aprobat pe 7 decembrie de către Parlamentul de la Haga a enunţat o serie de condiţii pentru modificarea poziţiei sale. De asemenea, trebuie spus că, în pregătirea Consiliului JAI, au fost pregătite formule care puteau să ducă, dacă ar fi fost acceptate de toţi participanţii la negocieri, nu la o decuplare, ci la o decalare, adică o intrare a celor două state la intervale diferite de timp, România mai repede, Bulgaria mai

târziu, în funcţie de îndeplinirea acelor condiţii.

Am făcut şi noi şi Bulgaria eforturi deosebite pentru a convinge partenerii europeni cu privire la faptul că respectăm acquis-ul Schengen şi că acţionăm în beneficiul Uniunii. Desigur că ne dorim ca o soluţie să fie identificată pentru ambele state membre şi sunt convins că vom continua fiecare să oferim toate argumentele partenerilor noştri în acest sens.

AGERPRES: Ambasadorul României în Austria a fost chemat în ţară pentru consultări, fiind înlocuit, în prezent, de însărcinatul cu afaceri ad-interim. De asemenea, au existat semnale politice că România vrea să îşi exercite dreptul de veto împotriva Austriei, în organizaţii internaţionale - spre exemplu privind preşedinţia OSCE. Care vor fi relaţiile viitoare dintre România şi Austria atât la nivelul reprezentării la Viena, cât şi în ceea ce priveşte mecanismele internaţionale?

Bogdan Aurescu: După cum spunea preşedintele Iohannis, autorităţile române nu vor boicota Austria. Desigur, veto-ul Austriei rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă. Ne-am asigurat că transmitem acest mesaj foarte ferm pe toate canalele de dialog, atât cu oficialii austrieci, cât şi cu ceilalţi parteneri europeni. Am reacţionat cu toate instrumentele diplomatice avute la dispoziţie, iar

convocarea ambasadorului austriac la MAE, pe care am dispus-o imediat, precum şi chemarea la consultări a ambasadorului român la Viena, pe care de asemenea am decis-o, sunt semnale foarte puternice de dezaprobare pentru a arăta că nu tolerăm astfel de atitudini la adresa României. Şi, evident, toate interesele Austriei pe plan internaţional sunt în atenţia noastră.

În acelaşi timp, aşa cum spunea prim-ministrul Ciucă, fiecare cetăţean are libertatea de a decide propria conduită. În altă ordine de idei, am protestat ferm faţă de acuzaţiile inadmisibile şi complet nefondate ale părţii austriece conform cărora companiile austriece din România ar fi fost supuse unor presiuni sau rele tratamente. Aşa ceva nu a existat şi nici nu va exista.

S-a mai vorbit şi despre sancţionarea Austriei prin utilizarea Curţii de la Luxemburg a Uniunii Europene. Domnul preşedinte Iohannis a spus clar că nu vom recurge la o astfel de cale. Este util de spus de ce nu este fezabilă această opţiune. Vreau să subliniez, încă o dată, că obiectivul final urmărit de România este aderarea la Schengen în cel mai scurt timp posibil. Am analizat de mai mult timp, serios şi temeinic, împreună cu toţi experţii noştri juridici, căile legale pe care le-am avea în situaţia de acum. Astfel, am ajuns la concluzia că în cazul unei acţiuni a României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Austriei, aşadar al unui infringement stat contra stat, pentru neîndeplinirea de către Austria a obligaţiilor de stat membru şi pentru încălcarea principiului cooperării loiale, orizontul de timp nu ne-ar avantaja, durata medie a procedurii înaintea Curţii fiind de circa 2 ani, mai precis 21,8 luni.

Nu poate fi exclus ca, odată declanşată orice acţiune la Curte, această situaţie să fie folosită ca argument, mai mult sau mai puţin politic, de către Austria pentru a stopa sau întârzia, în aşteptarea hotărârii Curţii, demersurile pentru exprimarea unui nou vot privind aderarea României. Mai mult, această fază contencioasă este precedată, obligatoriu, de o sesizare adresată de autorităţile române Comisiei Europene, care are la dispoziţie 3 luni pentru a emite un aviz motivat. Numai după cele 3 luni, România ar putea sesiza Curtea, deci în total se poate ajunge la mai mult de 2 ani. Prin urmare, acest tip de acţiune nu pare un instrument adecvat pentru atingerea obiectivului aderării rapide.

În ceea ce priveşte alte instrumente juridice - acţiunea în anulare, respectiv acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona -, acestea ar trebui îndreptate de România împotriva Consiliului UE, deşi problematic din perspectiva statului român este votul Austriei. Şi în cazul acestor două acţiuni durata medie a procedurii înaintea Curţii de la Luxemburg este tot de aproape 2 ani.

Ar mai exista şi varianta unei acţiuni a Comisiei contra Austriei, tot în temeiul neîndeplinirii de către Austria a obligaţiilor de stat membru, dar ar dura la fel de mult.

Mai mult, în cazul tuturor tipurilor de acţiuni menţionate, hotărârea Curţii, chiar dacă ar fi favorabilă statului român, nu ar ţine loc de decizie a Consiliului UE privind aderarea României la Schengen, un nou vot în cadrul Consiliului UE tot ar trebui să aibă loc efectiv. Mai clar spus, chiar şi în ipoteza în care Curtea ar constata că, în contextul votului, Austria a încălcat normele UE invocate de România, hotărârea Curţii ar putea să impună Austriei cel mult să se raporteze la anumiţi parametri tehnici în contextul exprimării unui vot viitor, dar nu ar exista nicio garanţie că acest stat va exprima în viitor un vot pozitiv.

S-a vorbit şi despre despăgubiri, dar analiza juridică arată că ele se pot eventual obţine doar printr-o acţiune la Curte care vizează răspunderea extracontractuală a Uniunii şi Băncii Centrale Europene, deci nu a statelor membre, aşadar nu este aplicabilă în acest caz.

Nu vreau să continui în termeni foarte tehnici, procedurile acestea fiind extrem de complexe, dar concluzionez simplificând: o eventuală acţiune a României la Curtea de Justiţie a UE nu ar garanta ulterior hotărârii un vot rapid şi favorabil din partea Austriei.

Reacția lui Rareș Bogdan după ce Elena Lasconi a declarat că e nevoie de ”curățenie în PNL”
Reacția lui Rareș Bogdan după ce Elena Lasconi a declarat că e nevoie de ”curățenie în PNL”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat, marţi, 23 iulie, despre afirmaţia Elenei Lasconi privind nevoia de curăţenie din PNL, că i s-a părut ”uşor obraznică”. ”Eu o invit...
Ciolacu nu-l va desemna niciodată comisar european pe președintele Iohannis, susține un oficial PSD. "Scenariul este improbabil"
Ciolacu nu-l va desemna niciodată comisar european pe președintele Iohannis, susține un oficial PSD. "Scenariul este improbabil"
Florin Manole, liderul PSD Sector 1, a declarat marţi, 23 iulie, că nu crede că există niciun scenariu viabil în care premierul Marcel Ciolacu să îl desemneze comisar european pe...
#Bogdan Aurescu, #aderare Schengen, #Romania Schengen , #stiri Bogdan Aurescu
Comentarii
  1. Reacția lui Rareș Bogdan după ce Elena Lasconi a declarat că e nevoie de ”curățenie în PNL”
  2. Ciolacu nu-l va desemna niciodată comisar european pe președintele Iohannis, susține un oficial PSD. "Scenariul este improbabil"
  3. Rareș Bogdan, ales vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European
  4. Înalt oficial din Guvernul SUA la București: ”Statul român are potențialul de a deveni un important hub regional în domeniul energiei”
  5. Dan Barna a fost ales vicepreședintele grupului Renew din Parlamentul European. Poziția dobândită de Vlad Voiculescu
  6. De ce a fost dată afară din AUR Diana Șoșoacă. Explicația oficială
  7. Alexandru Rafila, investigat de procurorii lui Kovesi. USR: ”A tăiat 740 de milioane de euro de la construcţia de spitale şi a dat pentru consultanţă”
  8. AUR, acuzat că păcălește alegătorii români pentru a le colecta datele personale. ”Este versiunea 2024 a Caritas”
  9. Carmen Dan se leapădă de Liviu Dragnea: ”Nu mai pot urma o himeră”
  10. Cristoiu despre Marcel Ciolacu la prezidențiale: "Vrea o rezoluţie a congresului PSD care să-i ceară să candideze"