Ministrul Bogdan Aurescu, despre relatia cu Iohannis, tezaurul de la Moscova si fugarul Marko Attila Interviu video (II)

Relatia MAE cu Administratia Prezidentiala este una institutionala foarte buna si conlucreaza pe toate temele de politica externa de actualitate. Conform Constitutiei, atat presedintele, cat si Guvernul au competente in materie de politica externa. Politica externa trebuie sa fie una de consens national, spune ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, ministrul Aurescu a comentat astfel situatia creata dupa ce presedintele Iohannis i-a reprosat premierului Ponta ca a plecat in tarile arabe fara sa-l consulte in prealabil.

Ministrul de Externe s-a referit si la Centrul de stiinta si cultura al Rusiei de la Bucuresti: "Este un proiect care se desfasoara de aproape 5 ani, prin urmare nu e o initiativa recenta. (...) Eu sper ca acest centru isi va realiza exact competentele prevazute in acord."

Pe de alta parte, Bogdan Aurescu i-a cerut omologului de la Budapesta sa transmita autoritatilor competente din Ungaria sa ia masurile necesare pentru punerea in aplicare a mandatului european de arestare emis pe numele fostului deputat Marko Attila: "Din punctul de vedere al modului de dialog si al substantei discutiilor, cred ca mergem in directia corecta. Sunt necesare eforturi pe toate palierele pentru a concretiza ce s-a discutat la Budapesta."

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, despre riscul de razboi, sanctiunile impotriva Rusiei si situatia R. Moldova INTERVIU VIDEO (I)

Moscova deschide un centru de stiinta si cultura la Bucuresti. Ar putea reprezenta acesta, dupa cum se tem unele voci, o parghie de influenta a Rusiei in Romania?

Acest centru este deschis in baza unui acord semnat in 2013, cu ocazia vizitei dlui ministru Corlatean la Moscova, dupa negocieri care au inceput din 2010. Acordul prevede si deschiderea unui ICR la Moscova. Partea rusa a reusit mai rapid decat Romania sa deschida acest centru la Bucuresti si urmeaza sa vedem activitatea lui.

Nu putem sa ne pronuntam in avans fara sa vedem demersurile pe care partea rusa le va face in domeniul cultural, educational, al stiintei. Eu sper ca acest centru isi va realiza exact competentele prevazute in acord.

Poate fi interpretat ca un semn de relansare a relatiilor romano-ruse tocmai acum?

Este un proiect care se desfasoara de aproape 5 ani, prin urmare nu e o initiativa recenta. Dialogul la nivel cultural, stiintific merita exploatat.



Ne puteti da detalii despre comisia privind Tezaurul Romaniei de la Moscova? Se intruneste?

Este o comisie infiintata printr-un document incheiat odata cu tratatul politic de baza dintre Romania si Rusia din 2003. Ea studiaza problemele izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema tezaurului Romaniei de la Moscova. Are in componenta istorici, dar si alti specialisti.

Comisia are ca sarcina sa studieze problema, circumstantele in care tezaurul a fost dat spre pastrare autoritatilor ruse si evolutiile referitoare la soarta lui. Ea s-a intrunit prima oara in 2004 si apoi inca de doua ori, in 2005 si 2006. De atunci, cu toate demersurile intreprinse in plan bilateral, nu s-a reusit reluarea activitatii in plen a comisiei. La nivelul celor doi co-presedinti ai comisiei au existat contacte si schimburi de corespondenta.

Partea romana a comisiei s-a innoit atat la nivelul co-presedintelui, care este acum prof. Ioan Aurel Pop, dar si la nivelul activitatii, si se pregateste pentru reluarea discutiilor in plen. Dar sigur ca pentru asta e nevoie si de un raspuns pozitiv al partii ruse.



Spuneati ca politica externa a Romaniei este una consensuala. In privinta vizitei premierului in tarile arabe, presedintele Iohannis a reprosat ca nu a fost consultat inainte."Este o metoda inedita de a face politica externa, fiecare de capul lui. Probabil asa a inteles domnul prim-ministru Victor Ponta, ca trebuie sa se intample politica externa", a declarat dl Iohannis. Cum trebuie sa se intample in politica externa? Care sunt procedurile, cine pe cine ar fi trebuit sa informeze si cand?

Nu vreau sa comentez declaratia presedintelui, pentru ca premierul s-a pronuntat deja asupra acestui aspect. Conform Constitutiei, atat presedintele, cat si Guvernul au competente in materie de politica externa. Politica externa trebuie sa fie una de consens national.

Relatia MAE cu Administratia Prezidentiala este una institutionala foarte buna si conlucram pe toate temele de politica externa de actualitate.

Am avut recent reactii ale ambasadelor la Bucuresti ale SUA, Marii Britanii si Germaniei pe tema proiectelor de modificare a legislatiei penale. A primit MAE si alte semnale de ingrijorare ale partenerilor externi pe aceasta tema?

Nu, nu am primit niciun alt semnal.



S-a vorbit in ultima vreme de o schimbare a axei Bucuresti-Londra-Washington in Bucuresti-Berlin-Washington in politica noastra externa. Se intampla o asemenea reasezare?

Nu stiu daca termenul de axa e cel mai potrivit pentru a discuta relatiile externe. Complexitatea relatiilor internationale presupune mai mult conceptul de retea. Romania are o relatie de parteneriat strategic cu SUA, are parteneriatul strategic pentru integrare cu R. Moldova.

Si in relatia cu Marea Britanie exista un parteneriat strategic functional care merge foarte bine. Relatia cu Germania e foarte buna si vizita presedintelui Iohannis la Berlin, cat si vizita ministrului de Externe german la Bucuresti au aratat acest lucru.

Nu cred ca avem de-a face cu reorientari de politica externa. Suntem stat UE si NATO, avem parteneriate strategice, relatia cu Germania are foarte multa substanta si un caracter strategic.



E mai apropiata relatia cu Germania dupa instalarea presedintelui Iohannis la Cotroceni?

Relatia cu Germania a fost intotdeauna foarte buna, poate mai putin vizibila pentru publicul romanesc. Germania este poate cel mai important partener comercial al Romaniei. Economia Romaniei depinde in mare masura de cea a Germaniei.

In plan politic, relatiile au fost foarte bune, dar constat o intensificare a dialogului dintre Romania si Germania. Intensificarea aceasta exista insa si pe alte paliere, cu multi alti parteneri importanti, mai ales datorita contextului european complicat.



Recent fostul ministru de Externe M.R. Ungureanu lansa un semnal de alarma in privinta corpului diplomatic romanesc, care este imbatranit. Cum comentati acest avertisment?

Are dreptate. Din 2008 pana in prezent a existat un singur concurs de intrare in minister. MAE are nevoie de o innoire periodica a sangelui. Un concurs inceput anul trecut, care e pe cale de finalizare, pentru ocuparea a 30 de posturi diplomatice, a avut peste 900 de candidati inscrisi. La finalul lui aprilie, s-a desfasurat una dintre probe, a 4-a, din cele 7 etape, pentru care mai ramasesera in concurs 78 de candidati, in urma trecerii de probele eliminatorii precedente.

Cand se va incheia?

Mai sunt etape. Comisia care gestioneaza concursul trebuie sa dea rezultatele probelor interviului, e nevoie de obtinerea certificatului ORNISS, examenul medical si psihologic, preluarea postului. Sper ca in cateva luni sa finalizam concursul.



O comunitate romaneasca cu probleme este cea din Serbia. Romanii din Valea Timocului se plang. Ce progrese a inregistrat MAE in ultima perioada in eforturile depuse pentru ca guvernul sarb sa acorde mai multe drepturi etnicilor romani de acolo?

Au dreptate sa se planga. Am depus mult efort pentru a obtine o schimbare de atitudine din partea Belgradului. Acum 3 ani, prin implicarea inaltului comisar pentru minoritati nationale al OSCE, am reusit sa deschidem un curs pilot de limba si cultura romana in scolile din Valea Timocului.

Acest curs a fost inclus in programele anuale de invatamant, dar am constatat dificultati, mai ales la inceputul fiecarui an, cand trebuie exprimata optiunea pentru participarea la acest curs. Incercam sa gasim solutii cu partea sarba.

Pentru prima data, in urma demersurilor noastre, au fost introduce in NE Serbiei emisiuni in limba romana la televiziunea locala. S-a obtinut si un program de cateva minute de stiri in limba romana. Procesul e dificil si speram sa rezolvam problemele.

Nu avem progrese in privinta situatiei serviciului religios in limba romana. Exista o rezistenta a Bisericii Ortodoxe Sarbe la accesul Bisericii Ortodoxe Romane.

Facem demersuri de aproximativ un an pentru reluarea activitatii comisiei mixte pentru minoritatii nationale. Speram ca apelurile noastre catre partea sarba sa duca la reluarea activitatii.

In procesul de negociere a aderarii la UE, partea sarba s-a angajat sa elaboreze un plan general de actiuni inclusiv in problema minoritatilor nationale si a aplicarii unitare pe intreg teritoriul Serbiei a legislatiei in domeniul protectiei minoritatilor.



Delicata este si relatia cu Ungaria. Avem si problema minoritatii romane, cat si pe cea a fostului deputat Marko Attila refugiat in Ungaria. Ati fost recent la Budapesta, ce ati obtinut?

Am avut consultari extinse si substantiale cu omologul meu ungar. Si aceste teme au fost pe agenda. I-am spus omologului ca trebuie sa gasim solutii in spiritul parteneriatului strategic dintre tarile noastre, al Tratatului de buna vecinatate, al principiilor bunei vecinatati.

In privinta minoritatilor, pe agenda s-a aflat si stadiul negocierii Protocolului comitetului bilateral in privinta protectiei minoritatilor. Protocolul nu a fost finalizat pana la momentul vizitei si am convenit ca in aceasta saptamana vom continua acest exercitiu pentru a gasi o formula de solutionare a problemelor inca deschise.

Protocolul este important pentru ca in materie de minoritati formula acceptata ca standard la nivel european, inclusiv prin documentele Comisiei de la Venetia, este abordarea bilaterala, nu cea unilaterala, care poate duce la inflamarea relatiilor. Vedeti acele declaratii ale unor oficiali, facute in cadrul unor vizite private, care se refera la aspecte care nu corespund ordinii constitutionale a statului roman, cum e autonomia pe criterii etnice.

Asemenea abordari nu fac bine nici minoritatii si nici relatiilor bilaterale. Si ma bucur ca in cadrul intalnirii am gasit deschidere fara de aceasta abordare consensuala. Speram ca protocolul sa fie finalizat si sa ne concentram si pe alte aspecte ale relatiilor bilaterale.

Ungaria este al treilea partener comercial al Romaniei. Am avut schimburi de 7,2 miliarde de euro in 2014, asa ca am vorbit mult si despre aspectul economic: Camera de comert bilateral pe care dorim sa o deschidem la Budapesta, interconectarea Autostrazii A1 cu M43 din Ungaria, probabil in luna iulie.

Si in chestiunea Marko Attila?

Mandatul european de arestare a fost emis pe 6 mai, iar pe 7 mai la Budapesta i-am solicitat ministrului de Externe sa transmita autoritatilor competente din Ungaria sa ia masurile necesare pentru indeplinirea acestei proceduri.



Raspunsul a fost incurajator?

Cred ca trebuie sa judecam dupa rezultate. Din punctul de vedere al modului de dialog si al substantei discutiilor, cred ca mergem in directia corecta. Sunt necesare eforturi pe toate palierele pentru a concretiza ce s-a discutat la Budapesta.