Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, despre riscul de razboi, sanctiunile impotriva Rusiei si situatia R. Moldova Interviu video

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 12 Mai 2015, ora 06:15
12047 citiri
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, despre riscul de razboi, sanctiunile impotriva Rusiei si situatia R. Moldova Interviu video
Foto: Ziare.com

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, nu crede ca se va ajunge la testarea articolului 5 din Tratatul NATO in Romania, dar, si daca se va intampla asa, NATO e pregatita sa isi apere toti aliatii.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, ministrul de Externe arata ca este necesara mentinerea regimului de sanctiuni impotriva Rusiei pana cand ultima prevedere din acordul de la Minsk va fi pusa in practica. "Daca intalnim incalcari ale aranjamentelor, daca incetarea focului va fi incalcata, suntem gata sa sporim regimul de sanctiuni. Speram sa nu fie necesar", a spus ministrul.

Referitor la situatia Republicii Moldova, Bogdan Aurescu considera ca nu se poate pune problema ca Romania sa instaleze guverne in alte tari, iar "ceea ce poate face si chiar face Romania este sa sprijine optiunea pro-europeana a R. Moldova. (...) De autoritatile si cetatenii R. Moldova depinde realizarea integrarii, pentru ca acest obiectiv presupune reforma corespunzatoare standardelor europene."

Ministrul de Externe ne-a vorbit si despre relatia bilaterala cu Ucraina si situatia minoritatii romanesti din tara vecina.

In a doua parte a interviului cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a vorbit despre relatia Romaniei cu Rusia, situatia tezaurului romanesc de la Moscova, relatia institutionala cu Klaus Iohannis, dar si despre chestiunea fugarului Marko Attila.

Suntem intr-un context regional complicat si in egala masura ofertant pentru politica externa. Cum intelege Romania sa devina un jucator puternic in politica regionala?

Contextul este complicat, mai ales sub aspectul situatiei de securitate. Criza din Ucraina a determinat o modificare a situatiei de securitate in regiunea extinsa a Marii Negre. Din acest punct de vedere, Romania a actionat in interiorul UE si NATO pentru a gasi solutii la aceasta criza.

Ma refer la masurile decise la summit-ul NATO din septembrie anul trecut. E vorba mai ales despre masurile prevazute de planul de actiune al aliantei pentru cresterea vitezei de reactie a NATO, despre masurile de reasigurare si de adaptare.

Masurile de reasigurare se refera la o prezenta crescuta a exercitiilor aliate in flancul estic al NATO, deci in Romania. In decembrie anul trecut, s-a decis continuarea acestor masuri de reasigurare intr-o masura mai consistenta.

Vedem chiar in aceasta perioada exercitii ale aliatilor pe teritoriul Romaniei. Vedem o crestere a prezentei navale NATO in Marea Neagra. Au loc zboruri ale avioanelor de observare deasupra teritoriului Romaniei si ale altor state din flancul estic.

In privinta masurilor de adaptare poate cea mai importanta decizie se refera la desfasurarea pe teritoriul Romaniei a structurilor de comandament si control ale NATO.

Aceste masuri au fost luate cu sustinerea si implicarea activa a Romaniei, ca masuri de raspuns la ceea ce s-a intamplat in vecinatatea estica.

Ati vorbit despre securitate. Avem avertismentele repetate ale Rusiei inclusiv la adresa Romaniei. Cum le interpretati? Exista un risc real de testare a articolului 5 in Romania?

Eu sper ca nu va exista un asemenea scenariu. Chiar daca el va exista, NATO e pregatita sa isi apere toti aliatii. Tocmai aceste masuri de reasigurare si adaptare sunt raspunsul care sa garanteze ca un asemenea scenariu nu se va intampla.

Si in cadrul UE Romania a actionat pentru luarea unor masuri, mai ales in ceea ce priveste regimul de sanctiuni pus in aplicare ca urmare a ceea ce Rusia a intreprins in Crimeea si estul Ucrainei. Ne aflam in stadiul punerii in aplicare a aranjamentelor de la Minsk din februarie si impreuna cu ceilalti membri ai UE observam cu atentie punerea in practica a celor convenite.

In masura in care nu vor exista incalcari ale acestor angajamente, vom constata ca regimul de sanctiuni si-a produs efectele. Este nevoie de mentinerea acestui regim de sanctiuni pana cand ultima prevedere din acord va fi pusa in practica.

Daca intalnim incalcari ale aranjamentelor, daca incetarea focului va fi incalcata, suntem gata sa sporim regimul de sanctiuni. Speram sa nu fie necesar.

Mai ales la Kiev, expertii vorbesc despre un posibil parteneriat strategic Romania - Ucraina. Exista sanse de materializare a acestui proiect?

Am discutat ideea cu ministrul de Externe, Klimkin, in februarie si am pastrat o legatura continua cu domnia sa. Situatia politica din Ucraina a determinat o imbunatatire a dialogului si avem premisele pentru solutionarea unor dosare multa vreme nerezolvate.

S-a reusit semnarea acordului de mic trafic de frontiera si recent partea ucraineana l-a aprobat, asa ca la inceputul verii vom putea incepe sa eliberam permisele de mic trafic.

Mai sunt si alte dosare complicate nelucrate pe agenda bilaterala, inclusiv situatia minoritatii romane din Ucraina. Si ma bucur ca impreuna cu ministrul Klimkin am convenit reluarea comisiei mixte in domeniul minoritatilor nationale.

Am propus o serie de date pentru organizarea cat de curand a primei intalniri a vicepresedintilor acestei comisii mixte, pentru ca apoi sa fie organizata prima sesiune a comisiei, dupa ce din 2006 aceasta nu s-a intalnit.

Lucram cu partea ucraineana si la dosarul Bistroe, pentru a gandi o solutie care sa corespunda dreptului international si, mai ales, cerintelor de mediu.

Mai sunt si sincope. Constatam recent ca exista practica introducerii unor interdictii pentru cetatenii romani care vor sa intre in Ucraina. Am primit asigurari ca vor lucra la o solutie pentru ca aceasta practica, specifica altei perioada a relatiilor internationale, sa nu mai existe.

Situatia Republicii Moldova este foarte importanta strategic si afectiv pentru Romania. Ce e pregatita si decisa Romania sa faca pentru a ajuta parcursul european al R. Moldova?

Integrarea europeana a R. Moldova este deja un obiectiv asumat de cetatenii moldoveni si cred ca in activitatea autoritatilor de la Chisinau trebuie sa se reflecte permanent aceasta optiune manifestata prin votul din 30 noiembrie, majoritar pro-european.

De autoritatile si cetatenii R. Moldova depinde realizarea integrarii, pentru ca acest obiectiv presupune reforma corespunzatoare standardelor europene. Acordul de asociere si liber schimb intre R. Moldova si UE e cel mai bun vehicul pentru realizarea reformei. 75-80% din el inseamna acquis european. Aplicarea lui cu strictete trebuie sa reprezinte o prioritate.

Si sarcina Romaniei, ca partener strategic pentru integrarea europeana a R. Moldova, este de a sprijini prin toate activitatile sale acest efort de reforma in spirit european. Este singurul mod prin care R. Moldova poate sa se apropie concret de UE.

Este posibila integrarea in conditiile in care exista conflictul inghetat din Transnistria?

Daca ne uitam la efectul pe care proiectul liberalizarii vizelor l-a avut asupra dosarului transnistrean, o sa intelegem ca integrarea europeana si solutionarea transnistreana sunt legate. Peste 75 de mii de cetateni ai R. Moldova din Transnistria au dobandit pasapoarte biometrice care le permit sa circule fara viza in UE.

Acordul de liber schimb are un efect interesant: tot mai multe firme din Transnistria se inregistreaza la Camera de Comert de la Chisinau pentru a beneficia de acest acord. 68% din comertul provinciei transnistrene e indreptat catre vest, in R. Moldova si UE.

In privinta conflictului transnistrean in sine, lucrurile tin si de atitudinea celor din Transnistria si de atitudinea Federatiei Ruse. S-a reluat formatul 5+2 intr-o reuniune informala la Viena si e important ca el sa continue sa lucreze asupra unor solutii.

Imi spuneti ca majoritatea Republicii Molodova a dat un vot pro-european. Dar sondaje recente arata ca balanta intre pro-rusi si pro-europeni este usor in favoarea Rusiei. Cum va explicati ca nu exista totusi un curent mai puternic pro-european?

Cel mai bun barometru au fost alegerile. Partidele pro-europene au obtinut 55 de locuri, o majoritate. Este adevarat ca nu toate partidele pro-europene s-au reunit intr-o majoritate guvernamentala. Dar programul de guvernare e pro-european. E sarcina Guvernului de la Chisinau sa explice populatiei beneficiile concrete ale aderarii la UE.

Vorbeati de formarea noii majoritati. Este momentul in care, spune fostul presedinte Traian Basescu, Romania a pierdut R. Moldova pentru ca nu s-a implicat mai mult.

Eu nu cred ca se poate pune problema ca Romania sa instaleze guverne in alte tari. Ce poate face si chiar face Romania este sa sprijine optiunea pro-europeana a R. Moldova. Ministerul de Externe a organizat pe 16 martie la Bruxelles, impreuna cu Ministerul de Externe francez, reuniunea grupului de prieteni ai actiunii europene a R. Moldova, cu poate cea mai numeroasa participare - 22 de ministri de Externe europeni, impreuna cu dna Mogherini si comisarul pentru extindere.

Au fost mesaje foarte clare pro-integrare atat din partea Chisinaului, cat si din partea oficialilor europeni. Mai departe este responsabilitatea fortelor politice de la Chisinau.

S-a modificat ceva in politica Romaniei fata de R. Moldova odata cu plecarea lui Traian Basescu si venirea lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni?

In politica externa a Romaniei, care, oricum, trebuie sa fie consensuala, pe subiectul sprijinului pentru integrarea R. Moldova nu cred ca exista diferente. Politica externa a Romaniei ramane aceeasi - sprijin foarte activ pentru optiunea pro-europeana a R. Moldova si actiune in plan bilateral pentru racordarea fizica a R. Moldova la Romania si de aici la UE.

Proiectele declansate mai ales anul trecut, care au beneficiat de o finantare substantiala din partea Romaniei, continua. Pe 4 martie, gazoductul Iasi-Ungheni a inceput sa trimita gaz dintre vest spre est pentru prima data in R. Moldova. Trebuie continuat cu faza a doua, de la Ungheni la Chisinau, si cu o statie de comprimare care sa permita folosirea gazoductului la capacitate maxima.

Sunt si alte proiecte: sprijinul pentru sistemul de educatie din R. Moldova, racordarea liniilor de electricitate, reabilitarea podurilor dintre cele doua tari, extinderea proiectului SMURD in R. Moldova.

Multi cetateni moldoveni imi spuneau ca la firul ierbii, in viata de zi cu zi, la nivel economic, Romania nu se simte. Moldovenii sunt inconjurati de produse rusesti, de firme rusesti, foarte multe familii au membri plecati in Rusia la munca. Prin comparatie, prezenta romaneasca este destul de discreta ceea ce are efect asupra optiunilor.

Prezenta romaneasca in R. Moldova se simte tot mai mult. Anul trecut Romania a devenit primul partener comercial al R. Moldova. Schimburile comerciale sunt in crestere. Incercam sa promovam mai multe investitii romanesti in R. Moldova, sa profitam de programul de privatizare care trebuie declansat de autoritatile de la Chisinau.

Constatam ca Acordul de liber schimb a determinat deja o crestere cu 10% a comertului R. Moldova cu spatiul comunitar si aceste evolutii urmeaza sa se reflecte in viata de zi cu zi a cetatenilor moldoveni.

Citeste diseara pe Ziare.com a doua parte a interviului video acordat de ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Bogdan Aurescu Ministerul de Externe, #Romania Republica Moldova integrare, #Romania securitate NATO , #ministru de Externe